Statutul profesiei de mediator

statutul profesiei de mediator
statutul profesiei de mediator

STATUTUL PROFESIEI DE MEDIATOR – adoptat in CM 18.07.2015

CAPITOLUL I – Principiile și scopul profesiei de mediator

CAPITOLUL II – Activitatea profesională a mediatorului Secțiunea 1 – Dobândirea calității de mediator
Secțiunea 2 – Suspendarea și încetarea calității de mediator Secțiunea 3 – Activitatea de mediere

CAPITOLUL III – Formele de exercitare a profesiei de mediator. Publicitate. Secțiunea 1 – Dispoziții generale
Secțiunea 2 – Societatea civilă profesională de mediatori
Secțiunea 3 – Biroul de mediator

Secțiunea 4 – Biroul de Mediatori Asociaţi
Secțiunea 5 – Mediatorul angajat în interiorul profesiei prin contract individual de muncă Secțiunea 6 – Modificări ale formei de exercitare a profesiei
Secțiunea 7 – Reguli de publicitate a mediatorilor şi a formelor de exercitare a profesiei CAPITOLUL IV – Tabloul mediatorilor
CAPITOLUL V – Drepturile şi obligațiile mediatorilor
CAPITOLUL VI – Răspunderea disciplinară civilă, penală, materială
CAPITOLUL VII – Pregătirea profesională a mediatorilor
Secțiunea 1 – Reglementare generală
Secțiunea 2 – Formarea inițială
Secțiunea 3 – Formarea continuă
Secțiunea 4 – Autorizarea furnizorilor de formare a mediatorilor
CAPITOLUL VIII – Sistemul relațional al profesiei de mediator
Secțiunea 1 – Relațiile dintre mediator şi părţi
Secțiunea 2 – Relațiile dintre mediator şi autorităţi
Secțiunea 3 – Relațiile dintre mediatori şi reprezentanții tuturor profesiilor CAPITOLUL IX – Organizarea profesiei de mediator
Secțiunea 1 – Consiliul de Mediere

Secțiunea 2 – Corpul Profesional al Mediatorilor Autorizați din Judeţ (C.P.M.J.)
Secțiunea 3 – Reprezentantul ales al Comisiei privind relația cu sistemul judiciar de pe lângă Curtea de Apel
Secțiunea 4 – Adunarea Generala Anuala a Mediatorilor din județ
Secțiunea 5 – Conferința Națională a Mediatorilor
Secțiunea 6 – Alegerea membrilor Consiliului de Mediere, a organelor de conducere a Corpului Profesional al Mediatorilor Autorizați din Judeţ (C.P.M.J.) şi a reprezentanţilor Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar, de pe raza Curţilor de Apel
Secțiunea 7 – Atribuţiile Președintelui şi a Vicepreședintelui Consiliului de Mediere
Secțiunea 8 – Analiza financiara
CAPITOLUL X- Dispozitii finale

Art. 1 STATUTUL PROFESIEI DE MEDIATOR CAPITOLUL I

Principiile și scopul profesiei de mediator  (1) Profesia de mediator este liberă și independentă și se exercită în condițiile prevăzute de Legea nr.192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege și ale Statutului profesiei de mediator, denumit în continuare Statut.

(2) Exercitarea profesiei de mediator este supusă următoarelor principii fundamentale:

  1. a)  Principiul legalității;
  2. b)  Principiul profesionalismului;
  3. c)  Principiul autonomiei;
  4. d)  Principiul libertății;
  5. e)  Principiul independenței;
  6. f)  Principiul neutralității;
  7. g)  Principiul imparțialității;
  8. h)  Principiul confidențialității;
  9. i)  Principiul păstrării secretului profesional;
  10. j)  Principiul răspunderii disciplinare;
  11. k)  Principiul adoptării unui comportament loial și civilizat;
  12. l)  Principiul nediscriminării;
  13. m)  Principiul prevenirii conflictului de interese;
  14. n)  Principiul cooperării și al parteneriatului;
  15. o)  Principiul responsabilității.
  16. Art. 2(1) Scopul exercitării profesiei de mediator îl constituie sprijinul acordat părților aflate în orice faza a conflictului, de către o terță persoană specializată în calitate de mediator, în vederea obținerii într-un termen rezonabil, convenit de comun acord de părţi şi de mediator, a unei soluții reciproc convenabile, eficiente și durabile.

(2) Medierea reprezintă o activitate de interes public fiind principala procedura SAL in sensul Directivei nr. 2013/11 UE.

(3) Medierea face parte din modalitățile alternative de soluționare a conflictelor folosite pentru restabilirea dialogului, comunicării si echilibrului atunci cand exista un conflict între două sau mai multe persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat, asigurând în același timp prevenirea sau rezolvarea disputelor, păstrarea, relansarea și reconstrucția relațiilor de colaborare între părțile aflate în conflict.

Art. 3 (1) În exercitarea profesiei mediatorul este independent și se supune numai legii, Statutului profesiei și codului de etica și deontologie profesionala. Contractul de mediere și acordul de mediere nu pot să conțină clauze care contravin legii și ordinii publice.

(2) În vederea desfășurării procedurii de mediere, părțile sunt libere să își aleagă mediatorul. Părțile au dreptul: să fie asistate conform legii sau reprezentate de avocați sau alte persoane cu mandat pe tot parcursul medierii până la finalizarea ei cât și la semnarea acordului de mediere, să stabilească împreună cu mediatorul locul, data și ora desfășurării procesului de mediere.

(3) Părțile nu pot fi constrânse să urmeze procedura medierii (cu excepția cazurilor prevăzute de lege), putând renunța oricând la procedură.

(4) Exercitarea profesiei de către mediator se face în condiții de neutralitate, mediatorul neputând avea vreun interes față de obiectul medierii și de imparțialitate, păstrând permanent un echilibru între părți.

(5) Medierea se desfășoară într-un cadru nepublic și informal iar mediatorul, este obligat să nu divulge față de terți informațiile de care ia cunoștință în cursul activității de mediere, precum și cu privire la documentele întocmite sau care i-au fost predate de către părți pe parcursul medierii, chiar și după încetarea funcției sale.

(6) Activitatea de mediere se înfăptuiește în mod egal, pentru toate persoanele fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau origine socială.

(7) Mediatorul își desfășoară activitatea cu competență profesională, prin folosirea cunoștințelor adecvate, a abilităților practice specifice și prin pregătirea inițială și continuă necesare pentru furnizarea unui serviciu calitativ.

(8) Consiliul de Mediere denumit in continuare Consiliu, are sarcina permanentă de a asigura și verifica aplicarea standardelor de exercitare calificată a activității de mediere, organizând în mod corespunzător primirea în profesie, cadrul de pregătire profesională inițială și pregătire continuă a mediatorilor, respectarea strictă a deontologiei și a disciplinei profesionale.

(9) Toți mediatorii au dreptul și îndatorirea de a participa la formele de pregătire profesională stabilite de către Consiliu.

(10) Consiliul are obligația, din oficiu sau la cerere, să acționeze prin toate mijlocele legale pentru protejarea profesiei, a demnității și onoarei corpului profesional al mediatorilor.

CAPITOLUL II Activitatea profesională a mediatorului  Secțiunea 1 – Dobândirea calității de mediator

Art. 4   (1) Mediatorul este persoana specializată și aptă sa faciliteze negocierile dintre părțile aflate într-un conflict și să le sprijine pentru soluționarea conflictului, prin metode și tehnici specifice profesiei care trebuie să servească exclusiv intereselor legitime și obiectivelor urmărite de părțile aflate în conflict.

(2) Profesia de mediator se exercită numai de către mediatorii autorizați, care constituie Corpul Profesional al Mediatorilor din România, înscriși în Tabloul Mediatorilor, la secțiunea „activi”, întocmit și publicat de Consiliu.

(3) Exercitarea profesiei de mediator de către persoanele care nu au dobândit calitatea de mediator, autorizat în condițiile Legii, sau cărora le-a încetat calitatea de mediator, constituie infracțiune și se sancționează potrivit legii penale.

(4) Exercitarea profesiei de mediator este compatibilă cu orice altă activitate sau profesie, cu excepția incompatibilităților prevăzute prin legi speciale.

Art. 5 Poate deveni mediator persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) are capacitate deplină de exercițiu;
b) are studii superioare;
c) are o vechime în muncă de cel puțin 3 ani;

d) este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activități;

e) se bucură de o bună reputație și nu a fost condamnată definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei;
f) a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor și a promovat examenul de evaluare sau un program postuniversitar de nivel master în domeniu, acreditat conform legii și avizat de Consiliu, în condițiile legii și ale Standardului de formare a mediatorului;
h) a fost autorizată ca mediator, în condițiile legii și prezentului statut.

Art. 6 (1) Persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 5 sunt autorizate ca mediatori de către Consiliu după achitarea taxei de autorizare, al cărei cuantum este stabilit prin Hotărârea Consiliului.

(2) Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene, posesori ai unui document de calificare în profesia de mediator, obținut în unul dintre aceste state, dobândesc, în contextul dreptului de stabilire, accesul la profesie în România, după recunoașterea acestor documente de către Consiliu conform Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Documentele de calificare obținute în profesia de mediator în alt stat decât România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European sau în Confederația Elvețiană de către persoanele prevăzute la alin. (2) se recunosc în condițiile prevăzute la alin. (5), care se aplică în mod corespunzător. Dacă abilitățile și cunoștințele nu corespund cerințelor de calificare prevăzute de legea română, Consiliul ia în considerare și experiență profesională dobândită de solicitant și îi poate cere să dovedească faptul că îndeplinește toate aceste cerințe.

(4) Prevederile alin. (2) și (3) se aplică și cetățenilor români, posesori ai documentelor de calificare în profesia de mediator, obținute într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European sau în Confederația Elvețiană, ori într-un stat terț, după caz.

(5) Cetățeanul unui stat terț, care a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor în străinătate sau care a dobândit calitatea de mediator în străinătate și dorește să desfășoare activitate de mediere cu caracter permanent în România, dobândește acces la profesie în următoarele condiții:
a) prezintă titlul de studii, însoțit de atestatul de echivalare eliberat de Ministerul Educației și Cercetării Științifice;

b) prezintă conținutul programei de formare parcurse, inclusiv durata pregătirii și, după caz, documentele care atestă dobândirea calității de mediator. Consiliul evaluează conținutul programei de formare prezentate, inclusiv durata pregătirii, comparând cunoștințele și abilitățile atestate de aceste documente cu cerințele stabilite conform legii române și hotărăște, dacă este cazul, accesul în profesie. Condițiile de echivalare ori compensare a calificării, în situația în care cunoștințele și abilitățile atestate nu corespund cerințelor de calificare prevăzute de legea română, vor fi stabilite prin hotărârile și deciziile Consiliului.

(6) Mediatorul străin poate desfășura în România activitatea de mediere cu caracter ocazional, sub forma prestării de servicii, în baza documentului care atestă că exercită legal această profesie în statul de origine sau de proveniență, fiind exceptat de la cerințele de autorizare și de înscriere prevăzute în lege, având însă obligația înștiințării, în scris, a Consiliului cu privire la desfășurarea acestei activități.

(7) Cetățenii altor state ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene, posesori ai unui document de calificare ca mediator, obținut în unul dintre aceste state sau în România, dobândesc calitatea de mediator în România, în condițiile prevăzute la alin. (2)-(6).

(8) Cetățenii prevăzuți la alin. (7), care au dobândit calitatea de mediator în România, pot desfășura activitatea de mediere cu caracter permanent în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European, dacă în aceste state dobândirea acestei calități nu este reglementată, în baza documentului care atestă că exercită legal această profesie în România.

(9) Pentru mediatorii autorizați în condițiile art. 5, documentul de calificare prin care se atestă dobândirea competențelor profesionale ca mediator este eliberat de către Consiliu în condițiile stabilite de standardele de formare în domeniul medierii.

(10) În cazul în care este necesară verificarea documentelor depuse în vederea autorizării, aceasta se poate realiza și prin Sistemul de informare în cadrul pieței interne, în condițiile legii.

Art. 7  (1) Primirea în profesia de mediator presupune parcurgerea etapei de autorizare, prin care se dobândește calitatea de mediator, iar exercitarea profesiei presupune parcurgerea primei etape de pregătire profesională continuă conform art. 42 din prezentul Statut.

(2) Autorizarea mediatorului se realizează în baza cererii individuale adresate Consiliului, depusă la C.P.M.J. din raza teritorială unde își are sediul principal. Organele de conducere ale C.P.M.J vor verifica îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 5, lit. a)-f) sau, după caz, condițiile art. 8 alin.

(2)-(6) din Lege şi vor transmite dosarul de autorizare complet, în baza unui referat, Consiliului pentru autorizare.

(3) Cererea formulată de persoana care dorește să fie primită în profesie se adresează președintelui Consiliului și se depune sau, după caz, se comunică în două exemplare, personal, prin mandatar sau prin poștă, însoțită de următoarele documente:

  1. a)  actul de identitate – în copie certificată;
  2. b)  certificat de naștere – în copie certificată;
  3. c)  certificat de căsătorie – în copie certificată (în cazul schimbării numelui);
  4. d)  diplomă de licență/titlu de studii însoțit de atestatul de echivalare eliberat de Ministerul

Educației și Cercetării Științifice – copie legalizată;
e) documente care atestă pregătirea ca mediator, după caz, în fotocopie, respectiv:
e.1) certificatul de absolvire a cursului de formare ca mediator obținut în condițiile Legii, emis de Consiliu și completat de furnizorul de formare autorizat; sau
e.2) dovada absolvirii unui program postuniversitar de nivel master în domeniul medierii, acreditat conform Legii și autorizat de Consiliu; sau
e.3) hotărârea Consiliului de Mediere privind echivalarea pregătirii ca mediator, în cazul persoanelor care se încadrează în prevederile art. 8 și 72 din Lege;
f) adeverință medicală cu mențiunea „Apt pentru profesia de mediator” eliberată de medicul de medicina muncii sau, după caz, adeverința medicala eliberată de medicul de familie, cu mențiunea “Clinic sănătos” și precizarea ca include și un examen efectuat de un medic specialist în psihiatrie, în termen de valabilitate la data depunerii cererii – în original;
g) cazierul judiciar în termen de valabilitate la data depunerii cererii la Consiliu, pentru cetățenii români sau declarație pe proprie răspundere în forma autentică, pentru cetățenii străini – în original;

  1. h)  dovada vechimii în muncă – în copie certificată;
  2. i)  dovada plații taxei de autorizare – în copie;
  3. j)  2 fotografii tip act de identitate pentru legitimație;
  4. k)  actele de înființare a formei de exercitare a profesiei de mediator aleasă, în două exemplare – în original;

l) declarația solicitantului că nu se află în nici unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 13 din Lege ori că înțelege să renunțe la orice stare de incompatibilitate, în cel mult trei luni de la data emiterii deciziei de primire în profesia de mediator – în original;

m) dovada spațiului pentru sediul profesional, în copie certificată, care poate fi: contract de comodat, contract de închiriere sau subînchiriere, asociere în participațiune etc.

(4) Persoanele prevăzute la pct. (3) primesc dovada depunerii cererii, respectiv numărul de înregistrare din registrul de intrări-ieşiri al Consiliului.

(5) Cetățenii români sau străini care au absolvit cursuri înainte de apariţia legii sau prin parcurgerea unor programe de formare într-un stat terţ vor depune la sediul C.P.M.J o cerere însoţită de documentele care atestă parcurgerea programului de formare, precum şi programa acestuia, cereri care vor fi analizate în conformitate cu Procedura de echivalare sau compensare prevăzută de Lege. În toate cazurile, dosarele vor fi trimise la Consiliu, care va emite o hotărâre individuală cu privire la îndeplinirea sau neîndeplinirea condiţiilor de echivalare sau compensare.

(6) Hotărârea Consiliului cu privire la un program de formare ca mediator, evaluat în condițiile art. 72 alin. (2) din Lege, se aplică tuturor cererilor formulate de persoane care au parcurs același program de formare.

(7) Persoanele interesate pot depune personal sau prin curier la sediul C.P.M.J cererile de autorizare ori de echivalare a pregătirii ca mediator.

(8) Documentele anexate cererii în copie vor fi certificate de solicitant drept conforme cu originalul şi vor fi semnate de acesta.

(9) În toate cazurile, Consiliul va analiza doar cererile care sunt însoțite de toate documentele solicitate prin formularul tipizat de cerere, iar documentele depuse la Consiliu nu se restituie.

(10) În termen de 60 de zile de la data primirii cererii de la C.P.M.J, Consiliul adoptă o hotărâre privind aprobarea sau respingerea acesteia. Termenul de comunicare este de 10 zile calendaristice de la data adoptării hotărârii.

(11) În vederea înscrierii în Tabloul mediatorilor, persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la pct. (3) pot depune odată cu documentația de autorizare şi o cerere, conform anexei la prezentul statut, însoţită de următoarele documente:
a) declaraţie pe propria răspundere cu privire la înregistrarea în evidenţele fiscale a activităţii de mediere şi a formei de exercitare a profesiei de mediator, conform anexei la prezentul statut, în original;
b) declaraţia pe propria răspundere privind datele de înscriere în Tabloul mediatorilor, conform anexei la prezentul statut, în original.

(12) Odată cu constatarea îndeplinirii condiţiilor de autorizare ca mediator şi a avizării unei forme de exercitare a profesiei conform prezentului Statut, pentru solicitanţii care au depus şi documentația de la pct. (11), Consiliul dispune prin aceeaşi hotărâre şi asupra înscrierii în Tabloul mediatorilor, în termen de 30 de zile.

(13) Până la emiterea autorizaţiei şi înscrierea în Tabloul mediatorilor, persoanele pentru care s-a emis o hotărâre conform pct. (3) vor fi înscrise pe o listă publicată pe portalul web al Consiliului.

Art. 8 (1) Comisia permanentă analizează conţinutul documentelor şi face recomandări argumentate Consiliului, de admitere sau respingere a fiecărei cereri.

(2) Consiliul ia act de propunerile Comisiei permanente şi hotărăşte admiterea sau respingerea cererilor conform propunerilor formulate de Comisia permanentă.

(3) Autorizația se eliberează solicitantului la sediul C.P.M.J. unde are sediul profesional, în cel mult 30 de zile calendaristice de la data constatării îndeplinirii de către acesta a tuturor condițiilor stabilite de lege și de hotărârile și deciziile Consiliului.

(4) Termenul poate fi prelungit o singură dată, pentru o perioadă de maximum 15 zile calendaristice. Valabilitatea documentelor depuse inițial nu este afectată de această prelungire. Prelungirea termenului de autorizare, precum și durata acestei prelungiri se motivează în mod corespunzător și se notifică solicitantului înainte de expirarea termenului inițial.

(5) În cazul în care solicitantul nu îndeplinește condițiile prevăzute de prezentul statut sau cererea formulată de acesta nu este însoţită de actele doveditoare, Consiliul comunică persoanei interesate email sau prin poştă, prin intermediul C.P.M.J., refuzul motivat de autorizare sau, după caz, necesitatea completării dovezilor impuse de lege.

(6) Oricare dintre membrii Consiliului poate solicita, motivat în scris, reevaluarea unei cereri de către Comisia permanentă. Solicitarea motivată se consemnează în procesul-verbal de ședință și se transmite solicitantului prin intermediul C.P.M.J., în maximum 15 zile, spre știință.

(7) Hotărârea de refuz, respectiv de retragere a autorizației de mediator poate fi atacată mai întâi la Consiliul de Mediere, iar hotărârea adoptata de Consiliul de Mediere, la instanța judecătorească competentă, în conformitate cu procedura prevăzută de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(8) Legitimația și autorizația de mediator se eliberează solicitantului direct sau prin mandatar, în cel mult 30 de zile calendaristice de la data constatării îndeplinirii de către acesta a tuturor condițiilor stabilite de lege.

(9) Pentru mediatorii autorizaţi înscrişi în Tabloul mediatorilor, Consiliul emite legitimaţia de mediator, conform modelului publicat pe portalul web al Consiliului şi aplică o viză anuală care certifică faptul că aceştia au achitat taxa anuală profesională. În cazul achitării în tranşe a taxei profesionale, Consiliul vizează legitimaţia. În cazul în care, după vizarea legitimaţiei, tranşele din taxă nu mai sunt achitate, vizarea pe anul următor a legitimaţiei se face numai după achitarea la zi a taxei profesionale pe anul anterior.

Secțiunea 2 – Suspendarea și încetarea calității de mediator Art. 9

(1) Suspendarea mediatorului din dreptul de a exercita profesia intervine în următoarele cazuri:

a) în cazul unei incompatibilități prevăzute de lege, mediatorul este obligat să încunoștințeze, în termen de 15 zile, Consiliul, prin organele de conducere a C.P.M.J în legătură cu această incompatibilitate;

  1. b)  la cerere, făcută în scris de către mediator, pe o perioada determinată sau nedeterminată;
  2. c)  ca sancțiune disciplinară, potrivit art. 39 alin. (1) lit. c) din Lege.

(2) Exercitarea calității de mediator se suspendă de drept, în cazul în care împotriva

mediatorului s-a luat măsura arestării preventive sau controlului judiciar, până la soluționarea definitivă a procesului penal, potrivit legii.

(3) Suspendarea activității la cererea mediatorului se constată prin decizie a președintelui Consiliului emisă în termen de 30 de zile și se înscrie în Tabloul mediatorilor. Decizia se comunică C.P.M.J. unde mediatorul suspendat își are sediul principal sau secundar.

(4) Încetarea suspendării se dispune după depunerea următoarelor documente:

  1. cererea solicitantului;
  2. act de identitate – în copie;
  3. hotărârea prin care a primit avizul Consiliului de Mediere pentru forma de exercitare aprofesiei – în copie;
  4. declarația tip de înscriere a datelor personale în Tabloul mediatorilor – în original;
  5. dovada încetării cauzei de suspendare de la alin. (1) lit. a) și alin.(2).

(5) Încetarea cauzei de suspendare de la alin. (1) lit. b) şi c) se constată şi se propune de către C.P.M.J. în baza unui referat şi se dispune de către preşedintele Consiliului. După încetarea cauzelor de la alin. (1) lit. a) şi alin.(2), se aprobă reluarea activităţii prin hotărâre a Consiliului.

Art. 10 (1) Calitatea de mediator încetează:

a) la cerere, prin renunțare făcută în scris de către mediator;

  1. b)  prin deces;
  2. c)  în cazul în care nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de art. 7 lit. a) și d) din Lege;
  3. d)  ca sancțiune disciplinară, în condițiile stabilite la art. 39 alin. (1) lit. d) din Lege;
  4. e)  în cazul condamnării definitive pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni, care îl facenedemn de a mai exercita această profesie.(2) Încetarea calităţii de mediator se propune de către C.P.M.J. în baza unui referat şi se dispune de către preşedintele Consiliului de Mediere în situaţiile de la lit. a) şi b). În situaţiile prevăzute la lit. c), d) şi e), încetarea se dispune de către Consiliu, în baza referatului întocmit de C.P.M.J.

(3) În caz de încetare a calității de mediator, acesta va fi radiat din Tabloul mediatorilor.

(4) Autorizarea ca mediator, solicitată Consiliului ulterior încetării calității de mediator în condițiile art. 10 lit a) și c), se realizează în aceleași condiții prevăzute la art. 8 din Lege și prezentul Statut.

Secțiunea 3 – Activitatea de mediere

Art. 11   (1) Profesia de mediator se desfășoară exclusiv în cadrul formelor de exercitare a profesiei, așa cum au fost reglementate în Lege și Hotărârile cu caracter normativ ale Consiliului și în prezentul Statut.

(2) Mediatorul desfășoară procesul de mediere pentru orice persoane fizice, juridice sau alte entități atât în țară cât și în Uniunea Europeană, în mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau origine socială.

Art. 12 (1)  Medierea reprezintă o activitate de interes public, potrivit legii.

(2)  Activitatea mediatorului se realizează potrivit procedurilor prevăzute în lege, Statutul

profesiei, hotărâri ale Consiliului și alte acte normative.

(3) DESFĂȘURAREA PROCEDURII MEDIERII

I. Părțile se prezintă la mediator din inițiativa lor, în urma trimiterii ori recomandării medierii de către instanță, poliție, procuror, alte organe jurisdicționale sau în urma invitației trimise de mediator la solicitarea uneia dintre părți.

II. În procedura prealabilă încheierii contractului de mediere se respectă următorii pași:

  1. informarea părților privind medierea și avantajele acesteia în vederea acceptării medierii;
  2. invitarea părților la mediere;
  3. încheierea contractului de mediere/certificat de informare/proces verbal.

III. În situația în care la mediator se prezintă ambele părți, mediatorul analizează și identifică natura conflictului din expunerea părților implicate, informează părțile cu privire la mediere și avantajele acesteia raportat la cazul concret al părților, în vederea acceptării medierii și încheie contractul de mediere sau după caz eliberează certificatul de informare în situația când cel puțin o parte nu dorește să semneze contractul de mediere.

IV. În situația în care la mediator se prezintă o singură parte care solicită demararea unui proces de mediere, se are în vedere următorul parcurs: mediatorul încheie în condițiile art. 43 din Lege un contract de pregătire a procesului de mediere prin care mediatorul este mandatat de solicitant să trimită o invitație și să facă orice diligență legală pe care o consideră necesară pentru invitarea și eventual acceptarea medierii de către celelalte părți; mediatorul analizează și identifică natura conflictului din expunerea ambelor (tuturor) părți/lor implicate. În baza analizării conflictului, mediatorul informează toate părțile privind medierea și avantajele medierii raportate la cazul concret al părților, în vederea acceptării medierii și încheierea contractului de mediere.

V. În situația în care una dintre părți nu răspunde invitației la mediere, mediatorul întocmește cu partea prezentă un proces-verbal în care expune demersurile efectuate și eventual motivul invocat de partea absentă.

VI. Activitatea de mediere propriu-zisă, presupune utilizarea de către mediator a unor metode și tehnici specifice profesiei, de comunicare și negociere precum și redactarea documentelor specifice procedurii de mediere, transmiterea documentelor către instanța de judecată, parchet, poliție și alte autorități, potrivit prevederilor legale, arhivarea documentelor specifice în cadrul formei de exercitare a profesiei.

VII. Pentru activitatea desfășurata de mediator, acesta are dreptul la plata unui onorariu stabilit prin negociere cu părțile, precum și la restituirea cheltuielilor ocazionate de mediere.

VIII. Onorariul trebuie să fie rezonabil și să țină cont de natura și de obiectul conflictului.
IX. Pentru activitatea de informare și consiliere a părților cu privire la procedura medierii și avantajele acesteia, îndeplinită potrivit legii anterior începerii procesului de mediere, în condițiile reglementate de art. 26 alin. 3 din Lege, mediatorul nu poate pretinde onorariu.
X. Mediatorul ține evidența contabilă și declară veniturile în conformitate cu prevederile

legale.

Art. 13  1) Mediatorul este obligat ca, prin exercitarea în limitele legii și cu bună-credință a atribuțiilor profesiei, să asigure servicii de calitate, desfășurate în spații special amenajate, în concordanță cu forma de organizare a profesiei.

2) Mediatorul este autorizat să informeze părțile despre serviciile pe care le oferă, cu condiția ca informația să fie fidelă, veridică, cu respectarea secretului profesional, a principiilor fundamentale ale profesiei și a regulilor de publicitate stabilite prin normele aplicabile profesiei.

3) Mediatorul trebuie să depună toate diligențele necesare în vederea prestării unui serviciu de calitate în condiții de siguranță, respect reciproc, egalitate de șanse, corectitudine profesională și procedurală.

4) Consiliul este obligat să sprijine mediatorul, prin asigurarea și menținerea unui cadru legal optim pentru mediere, ca activitate de interes public.

5) Pentru realizarea unui serviciu de mediere de calitate, mediatorul beneficiază de recunoașterea, sprijinul, susținerea și colaborarea autorităților și instituțiilor publice, precum și altor organisme cu activități de interes pentru mediere, potrivit legislației, strategiilor și protocoalelor de colaborare încheiate cu acestea.

CAPITOLUL III
Formele de exercitare a profesiei de mediator. Publicitate.

Secțiunea 1 – Dispoziții generale

Art. 14  (1) Mediatorii își pot desfășura activitatea de mediere numai în cadrul formelor de exercitare a profesiei de mediator sau în cadrul unei organizații neguvernamentale care are în obiectul de activitate furnizarea de servicii de mediere.

(2) Un mediator poate desfășura activitatea de mediere în cadrul unei singure forme de exercitare a profesiei.

(3) Formele de exercitare a profesiei de mediator pot angaja traducători, juriști, alt personal de specialitate, precum și personal administrativ și de serviciu necesar activității de mediere, în condițiile Codului muncii sau pot încheia contracte de colaborare cu aceștia.

Art. 15 (1) Formele de exercitare a profesiei de mediator sunt:

  1. societate civilă profesională de mediatori, prescurtat SCPM;
  2. birou de mediator, prescurtat BM;
  3. birou de mediatori asociați, prescurtat BMA;
  4. angajat cu contract individual de muncă în cadrul uneia dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute la lit. a), b), c) sau în cadrul unei organizații neguvernamentale care are în obiectul de activitate furnizarea de servicii de mediere, în condițiile prevăzute de Codul muncii.
    (2) Mediatorul este liber să opteze și să își schimbe în orice moment opțiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute de Lege.

Art. 16  (1) În oricare dintre formele de exercitare a profesiei, mediatorul își poate desfășura activitatea începând cu data emiterii autorizației de către Consiliu, înscrierii în Tabloul mediatorilor și înregistrării fiscale a formei de exercitare.

(2) Mediatorul este obligat să înștiințeze în scris Consiliul prin organele de conducere a C.P.M.J. cu privire la orice modificare a datelor înscrise în Tabloul mediatorilor, precum și modificări ale datelor certificatului de înregistrare fiscală sau ale cazierului judiciar, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data la care devin aplicabile aceste modificări, sub sancțiunea radierii din Tabloul mediatorilor.

(3) În cazul schimbării sau încetării formei în care își exercită profesia de mediator sau al suspendării din activitate, mediatorul este obligat să notifice în scris Consiliul prin C.P.M.J. și să precizeze:
a. destinația pentru cota-parte care îi revine din bunurile patrimoniale și nepatrimoniale ale formei de exercitare a profesiei în care a funcționat anterior, după caz;
b. destinatarul evidențelor întocmite cu privire la activitatea de mediator în forma de exercitare a profesiei în care a funcționat anterior și a arhivei sale.

Art. 17  (1) Toate formele de exercitare a profesiei de mediator sunt supuse următoarelor reguli:

a) activitatea de mediere se poate desfășura la sediul profesional sau într-o altă locație convenită de mediator și părți;
b) patrimoniul comun este afectat exclusiv activității profesionale și are regimul patrimoniului de afectațiune profesională;

c) mediatorul nu poate desfășura activități de mediere în afara formei de exercitare a profesiei pentru care a optat;
d) formele de exercitare a profesiei se individualizează prin denumire, conform prevederilor Legii și a prezentului Statut. În cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de către mediatorii străini se pot utiliza, la alegere, denumirea și numele formei de exercitare a profesiei din țară sau din străinătate;

e) în maximum 6 luni de la data eliberării documentelor de autorizare, mediatorii vor afișa la sediul profesional firma formei de exercitare, conform regulilor de publicitate prevăzute în prezentul statut;
f) toate documentele întocmite de mediator vor include în mod obligatoriu denumirea formei de exercitare, numele mediatorului, adresa de corespondență a sediului profesional și datele de contact, numărul de telefon și o adresă de e-mail, etc;

g) includerea oricărei alte denumiri a unei alte profesii sau a unei alte forme de exercitare a altei profesii pe documentele oficiale ale mediatorului este interzisă.

(2) Sediul fiscal și sediul operațional, așa cum sunt definite de legislația în domeniul fiscal, al aceleiași forme de exercitare a profesiei, pot fi diferite, având însă același regim de sediu profesional, în sensul Legii, dacă sunt avizate de Consiliu, prin C.P.M.J., acestea fiind inviolabile.

(3) În cazul în care un mediator solicită și obține avizul pentru mai multe sedii profesionale în aceeași localitate, în Tabloul mediatorilor va fi înscris un singur sediu profesional care poate fi sediul fiscal sau un punct de lucru dintre cele avizate de Consiliu, prin C.P.M.J.

(4) Taxele de avizare a formei de exercitare a profesiei și a unor sedii profesionale ca puncte de lucru se stabilesc prin hotărâre a Consiliului.

(5) Încetarea formei de exercitare a profesiei atrage desființarea tuturor sediilor profesionale ale acesteia.

(6) Între formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesională. Contractul de conlucrare profesională se înregistrează la Consiliu. Regulile privind publicitatea profesionala se aplica în mod corespunzător.

(7) Înființarea formelor de exercitare a profesiei are loc după depunerea şi înregistrarea la C.P.M.J., a dosarului care va fi înaintat în baza unui referat, Consiliului. Dosarul trebuie să conţină următoarele documente (depuse odată cu actele de autorizare a mediatorului sau ulterior):
a. cererea de înregistrare, semnată, în 2 exemplare originale, din care una se returnează mediatorului, neținând loc de dovada de înregistrare;
b. actul de înființare a formei de exercitare a profesiei, în 3 exemplare, în original, din care 2 exemplare se returnează solicitantului odată cu dovada înregistrării;
c. dovada deținerii spațiului necesar desfășurării activității;

  1. dovada plății taxei de înregistrare;
  2. modelul siglei și stampilei formei de exercitare a profesiei.(8) În caz de desființare, titularul formei de exercitare a profesiei are obligația finalizării tuturor contractelor angajate sau, în cazurile urgente, predării lor altor mediatori, cu acordul părților. Cererea va fi depusă la C.P.M.J., cu cel puțin 30 de zile înainte de data prevăzută pentru închidere şi conține situația contractelor nefinalizate şi dovada ștergerii din evidențele fiscale. Cererea de desființare este comunicată de organele C.P.M.J., Consiliului.

(9) Decizia de desființare va fi emisă de Consiliu și comunicata de C.P.M.J. în termen de 30 de zile de la predarea documentelor, care o comunică solicitantului direct sau prin poștă.

(10) Despre înfiinţarea sau desfiinţarea formelor de exercitare a profesiei se fac menţiuni în Registrul de evidenţă al acestora de la C.P.M.J., iar documentele depuse se arhivează în dosarul individual al fiecărei forme de exercitare a profesiei gestionat de Consiliu.

(11) În desfășurarea activității sale, mediatorul este obligat să țină arhivă și registre proprii și să comunice date cu caracter statistic conform acestora, la solicitarea Consiliului.

(12) Indiferent de forma de exercitare în care își desfășoară activitatea, mediatorul are obligația să țină cel puțin următoarele registre, corespunzător activității sale proprii ca mediator:
a) Registru general de corespondență (intrări – ieșiri);
b) Registru sau registre de evidență a contractelor de mediere, proceselor verbale și a acordurilor de mediere.

(13) Registrele ținute de mediatori sunt numerotate fila cu fila și sunt stampilate de mediator.

(14) La trecerea dintr-o formă de exercitare a profesiei în alta, mediatorul are obligația de a conserva arhiva deținută anterior.

(15) În caz de deces al mediatorului sau la încetarea calității de mediator din oricare alte motive, arhiva acestuia va fi preluată de Consiliu sub inventar.

(16) Arhiva predată și sigilată poate fi ulterior predata unui alt mediator desemnat de Consiliu, cu asumarea confidențialității. Desigilarea arhivei și eliberarea de copii sau duplicate pot fi făcute doar la solicitarea motivată, în scris, a părților sau a autorităților, adresată mediatorului care a preluat arhiva.

(17) Activitatea de mediere poate fi desfășurată ca formă de exercitare a profesiei doar în cadrul organizației neguvernamentale care are în obiectul de activitate furnizarea de servicii de mediere.

(18) Serviciul de mediere poate fi organizat pe baza de contract încheiat cu oricare dintre formele de exercitare a profesiei de mediator menționate la art. 15 alin. 1 lit. a), b) și c).

Secțiunea 2 – Societatea civilă profesională de mediatori (SCPM)

Art. 18 (1) Societatea civilă profesională de mediatori este constituită din 2 sau mai mulţi mediatori care contribuie în natură şi/sau în numerar la constituirea unui patrimoniu de afectaţiune, în vederea desfăşurării activităţii profesionale.

(2) Raportul juridic civil se naşte între persoanele beneficiare ale serviciului de mediere şi societatea civilă profesională de mediatori, activitatea de mediere putând fi desfășurată de oricare dintre mediatorii asociați sau angajați, cu acordul beneficiarilor serviciului de mediere.

(3) Societatea civilă profesională de mediatori se individualizează printr-o denumire specifică ce poate cuprinde şi numele a cel puțin unuia dintre asociați, urmată de sintagma „societate civilă profesională de mediatori” (de exemplu: MIHAI POPESCU – Societate civilă profesională de mediatori» sau «POPESCU şi BARBU – Societate civilă profesională de mediatori» sau « POPESCU, BARBU şi ASOCIAȚII – Societate civilă profesională de mediatori»).

(4) Denumirea se înscrie pe firma societăţii civile profesionale de mediatori şi se utilizează în actele profesionale cu respectarea prevederilor prezentului Statut, fiind înscrisă în mod obligatoriu pe ştampilă, documentele emise de mediator, formulare personalizate etc, exact în aceeaşi formă şi dimensiuni în care a fost înscrisă în Registrul formelor de exercitare a profesiei de mediator, întocmit de Consiliu, ținut și la sediul C.P.M.J. potrivit modelului anexat la prezentul Statut.

(5) Contractul de societate civilă profesională de mediatori şi statutul acesteia sunt încheiate în formă scrisă între mediatorii asociați, potrivit legii civile şi cu respectarea modelelor prevăzute în anexele la prezentul Statut.

(6) Contractul de Societate civilă profesională şi statutul acesteia sunt încheiate în formă

scrisă, între mediatorii asociați, potrivit legii civile şi cu respectarea modelelor prevazute în anexele la 18

prezentul Statut şi se depun la C.P.M.J. unde îşi au sediul declarat, care îl comunică în termen de 5 zile la Consiliu pentru a fi înregistrat.

Secţiunea 3 – Birou de mediator (BM)

Art. 19 (1) În biroul de mediator îşi exercită profesia un singur mediator autorizat. Biroul de mediator se înfiinţează în baza actului de înfiinţare a biroului de mediator, înregistrat la C.P.M.J., înaintat Consiliului şi întocmit conform anexei la prezentul statut.

(2) Biroul de mediator se individualizează printr-o denumire specifică ce cuprinde numele şi prenumele mediatorului, urmată de sintagma «Birou de mediator» (de exemplu: «MIHAI POPESCU – Birou de mediator»).

(3) Prevederile art. 18 alin. (pct. 4) se aplică în mod corespunzător.

Secţiunea 4 – Birou de Mediatori Asociaţi (BMA)

Art. 20 (1) Biroul de mediatori asociați este constituit din 2 sau mai mulţi mediatori care îşi desfăşoară activitatea în acelaşi birou, în baza actului de înfiinţare a biroului de mediatori asociați, întocmit conform anexei la statut, care încheie între ei un acord de asociere, înregistrat la C.P.M.J. şi înaintat Consiliului.

(2) Biroul de mediatori asociați se individualizează printr-o denumire specifică ce cuprinde numele şi prenumele mediatorilor, urmată de sintagma «Birou de mediatori» (de exemplu: «MIHAI POPESCU, Gheorghe Ursu – Birou de mediatori») sau numele unui mediator astfel: „MIHAI POPESCU şi asociaţii – Birou de mediatori”.

(3) Prevederile art. 18 alin. (4), se aplică în mod corespunzător.

Secţiunea 5 – Mediatorul angajat în interiorul profesiei prin contract individual de muncă

Art. 21 (1) Mediatorul autorizat poate fi angajat în interiorul profesiei cu contract individual de muncă în condiţiile Codului muncii, încheiat cu biroul de mediator, biroul de mediatori asociați, societatea civilă profesională şi organizaţiile neguvernamentale care au ca obiect de activitate medierea aşa cum este reglementată de Lege.

19 (2) În contractul individual de muncă la secţiunea „Clauze speciale” se înscrie o menţiune referitoare la obligaţia de confidenţialitate a mediatorului şi dreptul său de a refuza angajatorului divulgarea conţinutului discuţiilor dintre părţi în timpul medierii.

(3) La contractul individual de muncă se anexează Codul de etica şi deontologie profesionala al mediatorului autorizat.

Secţiunea 6 – Modificări ale formei de exercitare a profesiei

Art. 22 (1) Orice formă de exercitare a profesiei de mediator poate să îşi modifice adresa sediului profesional, datele de contact sau numele mediatorilor înscrişi în denumire, păstrându-şi acelaşi număr sub care a fost înscrisă iniţial în Registrul formelor de exercitare a profesiei, întocmit şi actualizat de Consiliu şi comunicat de organele de conducere ale C.P.M.J.

(2) Orice mediator poate să opteze pentru schimbarea sau încetarea formei de exercitare a profesiei de mediator şi radierea acesteia din Registrul formelor de exercitare a profesiei.

(3) În cazul modificării, schimbării sau încetării formei de exercitare a profesiei, mediatorul autorizat va depune la C.P.M.J o cerere însoţită de următoarele documente, pe care le va certifica personal pentru conformitate cu originalul:
a) actul de identitate – în copie;
b) referat prin care organele de conducere al C.P.M.J constata îndeplinirea condiţiilor legale prevăzute pentru modificarea, schimbarea sau încetarea formei de exercitare;
c) actul prin care face dovada modificării sau schimbării intervenite (dovada noului spaţiu, hotărârea asociaţilor, proces verbal al adunării asociaţilor, certificat de căsătorie sau hotărârea definitivă privind desfacerea căsătoriei etc.) – în copie;
d) dovada plăţii taxei privind analiza dosarului de schimbare sau încetare a formei de exercitare a profesiei, în cuantum stabilit de Consiliu – în fotocopie;
e) legitimația de mediator, vizată la zi – în copie.

(4) Organele de conducere ale C.P.M.J înaintează documentele Consiliului. Orice modificare survenită în forma de exercitare a profesiei de mediator deja avizată de Consiliu se constată prin decizie a președintelui Consiliului.

(5) Schimbarea sau încetarea formei de exercitare a profesiei se dispune prin hotărâre de Consiliu şi devine aplicabilă de la data emiterii hotărârii.

(6) Schimbarea formei de exercitare a profesiei atrage obligaţia îndeplinirii condiţiilor de înscriere a noii forme de exercitare a profesiei în Tabloul mediatorilor în termen de maximum 30 de zile de la data eliberării hotărârii emise de Consiliul de Mediere, sub sancţiunea radierii din Tabloul mediatorilor.

(7) Încetarea formei de exercitare a profesiei atrage radierea din Registrul Formelor de exercitare a profesiei.

(8) Încetare calității de mediator atrage radierea din Tabloul mediatorilor și implica retragerea autorizaţiei de mediator.

Secţiunea 7 – Reguli de publicitate a mediatorilor şi a formelor de exercitare a profesiei

Art. 23  (1) Mediatorul are dreptul de a informa publicul cu privire la exercitarea activităţii sale, cu respectarea principiului confidenţialităţii. Condiţiile în care se poate face publicitate profesiei de mediator sunt stabilite de prezentul Statut.

(2) Condițiile în care se poate face publicitate profesiei de mediator prin promovarea şi ofertarea serviciilor de mediere atât de către mediatori sau C.P.M.J., cât şi de către formele de exercitare a profesiei prin care se furnizează serviciul de mediere sunt stabilite prin prezentul Statut.

(3) Informaţia furnizată de mediator trebuie să fie fidelă, veridică şi cu respectarea secretului profesional, precum şi a celorlalte principii ale profesiei.

(4) Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, se interzice folosirea de menţiuni comparative, nereale sau exagerate despre activitatea şi experienţa mediatorului sau care conţin promisiuni de rezultat al medierii, precum şi indicaţii referitoare la identitatea clienţilor, fără acceptul expres al acestora.

(5) Mijloacele de publicitate vor fi folosite numai pentru promovarea şi ofertarea serviciilor de mediere şi nu pot fi folosite pentru reclamă în scopul dobândirii de clientelă pentru altă activitate proprie sau în interesul unor terţi.

(6) Este interzisă utilizarea publicității negative împotriva altor mediatori prin orice mijloace de comunicare la care accesul este public.

(7) Pot fi utilizate pentru oferta de servicii de soluţionare a disputelor prin mediere una sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv:
a) plasarea unei firme;
b) anunţuri de publicitate potrivit prezentului Statut;
c) anunţuri şi menţiuni în anuare, cărţi de telefon sau alte publicaţii;
d) invitaţii, broşuri, flyere, mape, inscripționarea pe diverse suporturi, anunţuri de participare la conferinţe, seminarii, etc. profesionale şi de specialitate;

e) oferta de servicii prin corespondenţă şi cărţi de vizită profesionale;

f) site internet.

(8) Nu este permisă utilizarea următoarelor mijloace de publicitate:
a) oferirea serviciilor de mediere prin prezentare proprie sau prin intermediar la domiciliul sau reşedinţa unei persoane;
b) propunerea personalizată de prestări de servicii efectuată de o formă de exercitare a profesiei, fără ca aceasta să fi fost în prealabil solicitată în acest sens;
c) acordarea de consultaţii şi/sau desfăşurarea în public, inclusiv şi/sau difuzarea în tot sau în parte a ședințelor de mediere a unor cazuri reale, prin orice mijloc de comunicare în masa, inclusiv prin internet, emisiuni radiofonice sau televizate, etc.

Art. 24 (1) Firma formei de exercitare va fi amplasata într-un loc vizibil, la intrarea în imobilului şi/sau a spaţiului ocupat în care forma de exercitare a profesiei îşi are sediul profesional.

(2) Firma se realizează pe orice tip de suport, va avea dimensiunea maximă de 90 cm x 200 cm se realizează în conformitate cu modelele din anexa la prezentul Statut şi cuprinde obligatoriu următoarele elemente:
a. România şi Consiliul de Mediere, inclusiv sigla acestuia.
b. denumirea formei de exercitare a profesiei de mediator, conform prezentului Statut
c. adresa completă a sediului profesional;
d. date de contact ale formei de exercitare a profesiei de mediator;
e. poziţia la care este înscris în Registrul Formelor de Exercitare a profesiei de mediator.

(3) Mediatorul afișează în interiorul sediului profesional autorizaţia de mediator, copie sau original, precum şi avizul formei de exercitare în sintagma „Avizat de Consiliul de Mediere prin Hotărârea Nr. __ din data de _________”.-

(4) Formele de exercitare a profesiei de mediator pot publica anunţuri în mica sau în marea publicitate în presa scrisă şi pe internet, cu ocazia stabilirii sau a schimbării sediului profesional precum şi a modificării formelor acestora.

(5) Anunţurile publicate în anuarele profesionale, cărţile de telefon sau alte publicaţii care privesc activitatea formelor de exercitare a profesiei, trebuie să cuprindă cel mult menţiunile prevăzute de Lege pentru a fi înscrise corespunzător în Tabloul mediatorilor.

(6) Formularele utilizate pentru corespondență profesională şi cărţile de vizită profesionale pot cuprinde în afara datelor înscrise în Tablou Mediatorilor şi un slogan de promovare a medierii ca modalitate alternativă de soluţionare a conflictelor.

(7) Invitaţiile şi anunţurile de participare la întruniri şi colocviile de specialitate pot menţiona denumirea formei de exercitare a profesiei şi organizaţiile din care fac parte respectivii mediatori autorizaţi, precum şi date de contact ale acestora.

(8) În vederea participării la manifestările menționate la alin. (8), formele de exercitare a profesiei pot edita pliante, flyere, mape sau broşuri de prezentare generală a medierii şi organizației pentru comunicare publică.

Art. 25  (1) Formele de exercitare a profesiei pot avea site, portal, blog, forum sau cont propriu în reţelele de socializare de pe internet care pot cuprinde menţiuni referitoare la activitatea desfăşurată, promovarea medierii, date de contact şi link-uri spre alte site-uri de interes pentru profesie.

(2) Conţinutul şi modul de prezentare al site-ului de internet trebuie să respecte demnitatea şi onoarea profesiei, precum şi secretul profesional, confidenţialitatea asupra clienţilor formei de exercitare a profesiei.

(3) Site-ul de internet nu poate cuprinde nici o intercalare cu caracter de reclamă sau menţiune publicitară pentru un produs sau serviciu diferit de activităţile prevăzute de Lege, prin care ar fi afectate principiile profesiei, morala şi ordinea publică, dreptul de proprietate intelectuală, etc.

(4) Pentru realizarea obiectivelor de publicitate proprii şi de promovare a medierii, forma de exercitare a profesiei deţinătoare a site-ului de internet trebuie să asigure cel puțin o dată pe an vizitarea şi evaluarea paginilor proprii şi a paginilor la care este permis accesul pe baza legăturilor realizate prin intermediul site-ului propriu şi trebuie să dispună fără întârziere eliminarea lor, dacă conţinutul şi forma acestora sunt contrare principiilor esenţiale privind organizarea şi exercitarea profesiei de mediator sau sunt făcute în scop comercial evident.

(5) Este interzisa utilizarea adreselor de corespondenta, postale sau electronice publicate de Consiliu în Tabloul mediatorilor, pentru transmiterea unor mesaje denigratoare la adresa mediatorilor autorizați.

CAPITOLUL IV Tabloul mediatorilor

Art. 26 (1) Mediatorii autorizaţi activi (cu drept de exercitare a profesiei) sunt înscrişi în Tabloul mediatorilor întocmit de Consiliu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea. I.

(2) Consiliul întocmeşte Tabloul mediatorilor pe mai multe secţiuni în care sunt înscrişi mediatorii autorizaţi cu forma de exercitare a profesiei şi mediatorii inactivi.

(3) Este mediator inactiv persoana care nu a solicitat avizarea formei de exercitare a profesiei, mediatorul cu forma de exercitare a profesiei dar care nu a făcut dovada înregistrării fiscale în termen de un an de la autorizare şi mediatorii suspendaţi.

(4) În tabloul prevăzut la alin. (2) se menţionează următoarele informații: a) numele şi prenumele mediatorului autorizat;
b) adresa sediul profesional;
c) data și numărul hotărârii de avizare a formei de exercitare;
d) pregătirea de bază în mediere – furnizorul de formare;
e) numărul și data autorizării ca mediator;
f) anul absolvirii;
g) anul începerii activităţii practice în mediere;
h) formarea profesională continuă;
i) limba străină în care este capabil să desfăşoare medierea;
j) existenţa unei cauze de suspendare;
k) C.P.M.J. din care face parte;
l) domeniul de practică al medierii ales de mediator;
m) denumirea formei de exercitare a profesiei de mediator;
n) date de contact ale mediatorului sau formei de exercitare (tel, fax, email).

(5) C.P.M.J. are obligaţia să actualizeze lunar Tabloul Mediatorilor şi să îl pună la dispoziţia celor interesaţi la sediul său, al instanţelor judecătoreşti, al autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi pe pagina de internet a acestuia.

(6) C.P.M.J. transmite după fiecare actualizare către Consiliu, toate informațiile privind modificările solicitate de mediatorii autorizaţi.

(7) Consiliul întocmeşte şi actualizează, ori de câte ori este necesar, dar cel puțin o dată pe an, Tabloul Mediatorilor Autorizați, pe care îl publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(8) Consiliul pune la dispoziţia celor interesaţi Tabloul Mediatorilor, la sediul său şi pe pagina sa de internet, la instanţele judecătoreşti, la autoritățile administrației publice centrale, precum şi la sediul Ministerului Justiţiei.

(9) Mediatorii străini sunt menționați într-un tablou special, conform anexei la prezentul

Statut. Separat se menționează formele de exercitare a profesiei din care aceștia fac parte, potrivit prevederilor din Lege. Distinct sunt evidențiați mediatorii străini care provin dintr-un stat membru al 24 Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, care sunt autorizaţi să îşi desfășoare activitățile profesionale sub titlul profesional corespunzător obținut într-un stat membru, indicându-se şi dacă aceștia desfășoară activități de mediere cu caracter permanent pe teritoriul României şi titlul profesional sub care își desfășoară activitatea.

(10) Separat se întocmeste un tablou al mediatorilor suspendați sau incompatibili, alcătuit potrivit anexei la prezentul statut, care se reactualizează lunar de C.P.M.J.

(11) Tabloul mediatorilor activi, tabloul special al mediatorilor străini şi tabloul mediatorilor suspendați sau incompatibili se reactualizează lunar şi se afișează pe site-ul Consiliului de Mediere, pe fiecare secțiune a C.P.M.J.

(12) Mediatorii autorizaţi sunt obligaţi să îşi înregistreze fiscal forma de exercitare a profesiei în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii de autorizare şi a autorizaţiei şi să comunice dovada înregistrării fiscale Consiliului prin organele de conducere a C.P.M.J. Comunicarea dovezii înregistrării fiscale făcându-se prin orice mijloc care asigură confirmarea de primire.

(13) Menţinerea mediatorilor autorizaţi în Tabloul mediatorilor, începând cu anul următor autorizării, este condiţionată de depunerea dovezii înregistrării fiscale la Consiliu, prin intermediul C.P.M.J. În cazul nedepunerii dovezii, persoanele în cauză vor fi înscrise în Tabloul mediatorilor la secţiunea de mediatori inactivi.

(14) Consiliul poate decide publicarea unor forme ale Tabloului mediatorilor pe domenii de practică, la solicitarea motivată a unor grupuri de beneficiari şi cu respectarea Legii şi a prezentului Statut.

(15) Meditatorii care își exercita profesia de mediator pe baza unui contract de munca încheiat conform prevederilor Legii și prezentului Statut, la înscrierea în Tabloul Medatorilor, nu au obligația sa depună documentele prevazute la alin. 4 lit. c) și d).

(16) Mediatorii care îndeplinesc condiţiile art. 23 din Lege şi pentru care intervine o cauză de suspendare conform Legii rămân înscrişi în Tabloul mediatorilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu menţiunea „suspendat” şi înscrierea datei de la care devine aplicabilă cauza de suspendare.

Art. 27 (1) Înscrierea în Tabloul mediatorilor se face pe baza unei cereri adresate C.P.M.J. care poate fi făcută concomitent cu solicitarea de avizare a formei de exercitare a profesiei sau ulterior pe cale separată. C.P.M.J., în termen de 15 zile, înaintează aceste documente către Consiliu.

(2) Refuzul înscrierii, al reînscrierii sau al menținerii în Tabloul mediatorilor se contestă la C.P.M.J., care îl transmite Consiliului de Mediere. Decizia poate fi contestată la Consiliul de Mediere, în termen de 15 zile de la data comunicării răspunsului de la C.P.M.J.

3) Decizia poate fi atacată la instanța competentă în termen de 30 de zile de la comunicare.

CAPITOLUL V Drepturile şi obligațiile mediatorilor

Art. 28  Mediatorii au următoarele drepturi:
1) să informeze publicul cu privire la exercitarea activităţii sale, cu respectarea principiului confidenţialităţii precum şi a regulilor de publicitate;
2) să fie remunerati pentru serviciile prestate cu onorariul convenit cu părţile în contract şi să le fie decontate cheltuielile ocazionate de procedura de mediere;
3) să aplice un model propriu de organizare a procesului de mediere, cu respectarea dispoziţiilor şi principiilor statuate în Lege;

4)  să aleagă locul şi data desfăşurării medierii de comun acord cu părţile;

5)  să desfăşoare procesul de mediere în orice limbă convin părţile cu mediatorul;

6)  să refuze preluarea unui caz, având obligaţia de a îndruma părţile în vederea alegerii unui alt mediator;
7) să beneficieze de inviolabilitatea sediului profesional, în condiţiile Legii, percheziţia fiind dispusă numai de organele competente prevăzute de Codul de procedură penală;
8) să angajeze traducători, jurişti, alt personal de specialitate, precum şi personal administrativ necesar activităţii de mediere sau să încheie contracte de colaborare sau contracte specifice diferitelor forme profesionale cu aceștia, în condițiile Legii;

9)  să încheie contracte, protocoale, acorduri de colaborare cu alţi mediatori;

10)  să refuze soluţionarea prin mediere sau să întrerupă medierea în cazul în care constată că între părţi există o relaţie abuzivă ori violentă şi efectele acestei situaţii sunt de natură să influenţeze medierea;
11) să solicite şi să permită, de la caz la caz, în raport de vârsta şi de gradul de maturitate al minorului, (în prezenţa părinţilor sau a reprezentanţilor lor legali), participarea minorilor la mediere, în toate cauzele care privesc interesele acestora, în conformitate cu dispoziţiile art. 483 alin. 2 Cod Civil;

12) să permită, de la caz la caz, informarea şi lămurirea copilului despre toate aspectele, actele şi faptele care l-ar putea afecta, pentru ca părinţii sau reprezentanţii lor legali să poată lua decizii, ţinând cont de opiniile minorilor, de însuşirile şi nevoile acestora, în conformitate cu dispoziţiile art. 488 alin. 2 lit. b Cod civil;

13) să apeleze, cu acordul părţilor, la specialişti din diverse domenii în probleme dificile sau controversate de natură juridică sau de orice alt domeniu;
14) să beneficieze de recunoaşterea, sprijinul, susţinerea şi colaborarea autorităţilor şi instituţiilor publice ori altor entităţi în exercitarea profesiei şi pentru realizarea unui serviciu de mediere de calitate;

15)  să desfăşoare activitatea de mediere oriunde pe întreg teritoriu României şi în străinătate;

16)  să îşi înfiinţeze sedii profesionale secundare oriunde pe teritoriul României şi în străinătate, în conformitate cu prevederile Statutului, a Hotărârilor Consiliului și a convențiilor la care România este parte;
17) să-și aleagă liber forma de exercitare a profesiei şi modificarea acesteia potrivit reglementărilor din Lege şi prezentul Statut;
18) sa se înscrie în asociaţii profesionale având drept scop reprezentarea intereselor profesionale şi protejarea statutului lor şi să adere la asociaţii internaţionale în condiţiile legii;
19) să participe şi să fie sprijiniţi de C.P.M.J. și Consiliu în desfăşurarea de activităţi de promovare a medierii şi serviciilor prestate de mediatori;
20) să fie informaţi asupra activităţii desfăşurate de Consiliu și C.P.M.J. şi să facă propuneri pentru sporirea eficacităţii cu care acesta lucrează;
21) să poată consulta baza de date, lucrările, publicaţiile şi materialele documentare de care dispune Consiliul și C.P.M.J.;

22)  să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale corpului profesional;

23)  să fie numiţi pentru a face parte din Comisa de disciplină;

24)  să fie înscrişi în Tabloul mediatorilor, publicat pe site şi în Monitorul Oficial al României, difuzat la instituţiile de interes pentru mediere;
25) să utilizeze public calitatea de mediator şi de membru în organele de conducere sau comisii de specialitate, în scopuri utile medierii şi corpului profesional;
26) să participe la formele de pregătire profesională organizate de Consiliu, furnizori acreditaţi şi C.P.M.J. pentru perfecţionarea pregătirii lor;

27) să aleagă specializările sau domeniile în care consideră că îşi pot exercita mai bine profesia şi să îşi recomande competenţele dobândite;
28) să îşi aleagă un îndrumător pentru prima etapă de pregătire profesională continuă dintre mediatorii autorizaţi care îndeplinesc condiţiile prevăzute prin Statut sau prin hotărârile Consiliului;

29) să se suspende sau să îşi înceteze activitatea de mediator în condiţiile legii și prezentului Statut;

30) să îşi reia activitatea profesională în condiţiile şi în conformitate cu prevederile stipulate în Statut şi în hotărârile Consiliului;
31) să se angajeze cu contract individual de muncă numai în cadrul formelor de exercitare a profesiei prevătute la art 22 alin 1. din Lege;

32) să beneficieze de apărarea integrităţii şi tratament nediscriminatoriu în timpul cercetării reclamaţiilor ce-i privesc sau în procedura disciplinară;
33) să fie asistaţi sau reprezentaţi în condiţiile Legii şi prezentului Statut în cadrul procedurilor disciplinare;

34) să solicite în caz de îndeplinire a condiţiilor, reducerea perioadei primei etape de pregătire profesională continuă;

35)  să solicite, la cerere, extinderea perioadei primei etape de pregătire profesională continuă;

36)  să participe la ședințele organelor de conducere a C.P.M.J. din care face parte;

37)  să participe la Adunările Generale Anuale ale C.P.M.J.;

38)  să li se elibereze adeverinţe sau copii după înscrisurile care atestă situaţia lor profesională;

39)  de a-i fi reprezentate interesele prin Corpul Profesional al mediatorilor al cărui membru este;

40)  să formuleze plângeri împotriva hotărârilor organelor de conducere a C.P.M.J;

41)  de a se legitima ca mediator autorizat, pe baza legitimaţiei emise de Consiliu;

42)  de a folosi sigla Consiliului în condiţiile stabilite de Consiliu;

43)  să încheie asigurări de riscuri profesionale care să acopere şi eventuale daune efective suferite de client şi rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor Legii, ale prezentului Statut şi ale Codului de etică şi deontologie profesională a mediatorilor autorizaţi. Poliţa de asigurare, a cărei copie este certificată de mediator, poate fi depusă de Consiliu;
44) cheltuielile ocazionate de încheierea poliţei de asigurare pentru riscuri profesionale şi de plata primelor de asigurare reprezintă cheltuieli deductibile în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
45) sa beneficieze de orice alte drepturi ce deriva din calitatea de mediator, din Lege și Statut.

Art 29  Mediatorul are următoarele obligaţii:

(1) să cunoască şi să respecte Constituţia şi legile ţării, reglementările internaţionale în domeniul medierii, Legea medierii, Statutul profesiei, Codul de etică şi deontologie profesională a mediatorului, hotărârile Consiliului de mediere şi a organelor de conducere a C.P.M.J;
(2) să informeze părţile şi să dea orice explicaţii lămuritoare cu privire la activitatea de mediere, procedura de mediere, scopul, limitele şi efectele medierii;
(3) să desfăşoare activitatea de mediere cu respectarea libertăţii, demnităţii şi vieţii private a părţilor;

(4) să se asigure că părţile au recurs la procedura de mediere în mod voluntar, în cunoştinţă de cauză şi fără a fi constrânse. Fac excepţie de la acest principiu situaţiile în care medierea este o procedură obligatorie prevazută de legi speciale;
(5) să depună toate diligenţele conform prezentului Statut, pentru ca părţile să ajungă la un acord reciproc convenabil, într-un termen rezonabil, înţelegând că activitatea mediatorului este una de diligență, nu de rezultat;
(6) să conducă procesul de mediere în mod nepărtinitor, cu asigurarea unui permanent echilibru între părţi, cu respectarea principiului neutralităţii şi imparţialităţii;
(7) să respecte şi să încurajeze dreptul părţilor de a lua orice decizie liberă şi în cunoştinţă de cauză care să soluţioneze divergenţele dintre ele, fără a încerca să impună părţilor, în nici un fel, o soluţie cu privire la conflictul mediat;
(8) să informeze părţile cu privire la orice legătură avută anterior cu oricare dintre ele sau la orice interes faţă de subiectul disputei, lăsând părţile să decidă în cunoştinţă de cauză asupra acceptării mediatorului;
(9) să aducă la cunoştinţa părţilor, dacă pe parcursul medierii, apare o situaţie de natură să afecteze scopul acesteia, neutralitatea sau imparţialitatea mediatorului, urmând ca părţile să decidă asupra menţinerii sau denunţării contractului de mediere;

(10) să păstreze confidenţialitatea informaţiilor de care ia cunoştinţă în cursul activităţii sale de mediere, precum şi cu privire la documentele întocmite sau care i-au fost predate de către părţi pe parcursul medierii, chiar şi după încetarea funcţiei sale;
(11) să nu dezvăluie identitatea părţilor atunci când solicită, cu acordul prealabil al acestora, punctul de vedere al unui specialist din afara biroului său, pentru rezolvarea unui aspect necesar soluţionării disputei;

(12) să permită părţilor aflate în conflict să fie asistate de avocat sau de alte persoane, în condiţiile stabilite de comun acord, având obligaţia să verifice identitatea acestora. În cursul medierii părţile pot fi reprezentate de alte persoane care pot face acte de dispoziţie, în baza unei procuri speciale autentice în condiţiile legii;

(13) să atragă atenţia terţelor persoane care participă la procedura de mediere asupra obligaţiei de păstrare a confidenţialităţii şi să le poată solicita semnarea unui acord de confidenţialitate;

(14) să restituie înscrisurile originale ce i-au fost încredinţate de părţi pe parcursul procedurii de mediere;
(15) să refuze preluarea unui caz în următoarele situaţii:
a) dacă a luat cunoştinţă de orice împrejurare care l-ar împiedica să fie neutru şi imparţial;

b) dacă drepturile în discuţie nu pot face obiectul medierii potrivit art. 2 din Lege;
c) dacă a reprezentat sau asistat vreuna dintre părţi într-o procedură judiciară ori arbitrală având ca obiect conflictul supus medierii;
d) dacă are calitatea de martor cu privire la faptele şi împrejurările pe care le-a cunoscut înainte de a fi devenit mediator în acel caz şi în toate cazurile după ce a fost audiat ca martor în cauza supusă medierii;
e) dacă a acordat anterior uneia dintre părţi sau ambelor părţi consultanţă de specialitate în cauza supusă medierii;
(16) nu poate reprezenta sau asista vreuna dintre părţi într-o procedură judiciară ori arbitrală având ca obiect conflictul supus medierii;
(17) să sesizeze autoritatea competentă dacă în cursul medierii ia cunoştinţă de existenţa unor fapte care pun în pericol creşterea sau dezvoltarea normală a copilului într-un conflict de familie;
(18) să restituie onorariul, în tot sau în parte, după caz dacă pe parcursul desfăşurării procedurii de mediere decide închiderea procedurii de mediere pentru de situaţii de natură să afecteze scopul medierii, neutralitatea sau imparţialitatea mediatorului.
(19) să transmită instanţei de judecată sau organelor de urmărire penală rezultatul procedurii de mediere şi să răspundă oricăror cereri formulate de autorităţile judiciare în cazurile prevăzute de Lege; (20) de a se înregistra ca operator de date cu caracter personal;
(21) să respecte regulile de publicitate a mediatorilor şi a formelor de exercitare a profesiei de mediator;
(22) să comunice C.P.M.J., care va înainta Consiliului de Mediere orice modificare a condiţiilor şi informaţiilor care face necesară actualizarea menţiunilor din Tabloul mediatorilor inclusiv cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege;
(23) să achite taxa anuală profesională până la 31 decembrie a anului fiscal pentru care această taxă se datorează;

(24) să se înregistreze fiscal cu forma de exercitare avizată de Consiliu la începutul activităţii de mediator şi să emită documente fiscale pentru plata onorariului sau a altor cheltuieli ocazionate de derularea contractului de mediere, în care să specifice forma de exercitare a profesiei de mediator, conform legii;

(25) să nu înceapă procedura de mediere decât după încheierea contractului de mediere, în formă scrisă şi cu prevederile stipulate în Lege;
(26) să întocmească proces-verbal de închidere a medierii în oricare din cazurile prevăzute la art. 56 alin.1 din Lege.

(27) să afişeze autorizaţia pe baza căreia funcţionează ca mediator autorizat;
(28) să îşi vizeze anual legitimaţia de mediator. Vizarea legitimaţiei este condiţionată de achitarea taxei profesionale pentru anul anterior;
(29) să ţină arhivă şi registre proprii, precum şi o evidenţă financiar contabilă;
(30) să parcurgă prima etapă de pregătire profesională continuă şi ulterior să-şi îmbunătăţească permanent cunoştinţele teoretice şi tehnicile de mediere, prin formare continua, în condițiile prezentului Statut;
(31) să nu dea consultanţă juridică sau de specialitate în cadrul procedurii de mediere;
(32) sa nu desfăşoare activitate de mediere cât timp este suspendat din profesie;
(33) mediatorul nu poate refuza activitatea de mediere şi nu o poate exercita la standarde inferioare din motive ce ţin de rasă, naționalitate, origine etnică, limba, religia, sexul, opinia, apartenenţa politică, averea sau originea socială a părtilor.
(34) să apere interesele şi imaginea profesiei de mediator, să contribuie la creşterea prestigiului acesteia şi în orice împrejurare/activitate publică din afara profesiei, să se abţină de la orice atitudini potrivnice de natură să lezeze imaginea profesiei sau a unui alt coleg mediator;
(35) să se abţină, chiar şi în afara exercitării profesiei, de la orice acţiuni contrare impartialităţii, independenţei şi onoarei profesiei, susceptibile să aducă ştirbirea reputaţiei, demnităţii şi probităţii profesionale;
(36) să se abțină de a face publicitate negativa împotriva altor mediatori prin orice mijloace de comunicare la care accesul este public.
(37) să contribuie la dezvoltarea şi întărirea profesiei şi a corpului profesional;
(38) să se achite de alte obligaţii stabilite de organele în drept.

CAPITOLUL VI  Răspunderea disciplinară civilă, penală, materială

Art. 30  (1) Consiliul ia măsuri pentru protecţia onoarei şi a prestigiului profesiei, verificarea respectării legalităţii, a Codul de etică şi deontologie profesională, a prezentului Statut, a hotărârilor şi deciziilor obligatorii ale organelor de conducere ale corpului profesional în colaborare cu entitățile judeţene ale acestuia şi aplică normele privind răspunderea disciplinară a mediatorilor.

(2) Fapta săvârşită de mediator cu vinovăţie, prin care încalcă dispoziţiile actele normative de la alin. (1), constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit Legii şi prezentului Statut.

Art. 31  (1) Răspunderea disciplinară a mediatorilor intervine pentru următoarele abateri, astfel:
a) încălcarea obligaţiei de confidenţialitate, imparţialitate şi neutralitate se sancţionează conform dispoziţiilor art. 39, alin.1, lit b, c sau d din Lege;
b) refuzul de a răspunde cererilor formulate de autorităţile judiciare, în cazurile prevăzute de Lege se sancţionează conform art. 39 alin1 lit.b) sau c) din Lege;
c) refuzul de a restitui înscrisurile încredinţate de părţile aflate în conflict se sancţionează conform dispoziţiilor art. 39 alin. 1 lit. b) sau c) din Lege;
d) reprezentarea sau asistarea uneia dintre părţi într-o procedură judiciară ori arbitrală având ca obiect conflictul supus medierii se sancţionează conform art. 39 alin.1 lit. c) sau d) din Lege;
e) săvârşirea altor fapte care aduc atingere probităţii profesionale.

(2) Constituie abatere disciplinară săvârşirea următoarelor fapte care aduc atingere probităţii profesionale:

a) nerespectarea de către mediator a prevederilor Codului de etică şi deontologie profesională al mediatorilor, Legii, Statutului profesiei, Hotărârilor Consiliului de mediere, potrivit art. 29 pct.1 din prezentul Statut, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. a), b), c) sau d) din Lege, respectiv observație scrisă sau amendă de la 50 de lei la 500 de lei, suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;

b) nerespectarea de către mediator a obligaţiei, prevăzută la art. 29 pct. (2), de a informa părţile şi de a da orice explicaţii lămuritoare cu privire la activitatea de mediere, procedura de mediere, scopul, limitele şi efectele medierii, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. b) sau c) din Lege, respectiv amendă de la 50 la 500 de lei sau suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni, după caz;

c) nerespectarea de către mediator a obligaţiei, prevăzută la art. 29 pct. (3), de desfăşurare a activităţii de mediere cu respectarea libertăţii, demnităţii şi vieţii private a părţilor, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. c) sau d) din Lege, respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;

d) nerespectarea de către mediator a obligaţiei, prevăzută la art. 29 pct. (6), de a conduce procesul de mediere în mod nepărtinitor, cu asigurarea unui permanent echilibru între părţi, cu respectarea principiului neutralităţii şi imparţialităţii, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. c) sau d) din Lege, respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;

e) nerespectarea de către mediator a obligaţiei, prevăzută la art. 29 pct. (15) lit. a), de a refuza preluarea unui caz dacă a luat cunoştinţă de orice împrejurare care l-ar împiedica să fie neutru şi imparţial, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. c) sau d) din Lege, respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;

f) nerespectarea de către mediator a obligaţiei, prevăzută la art. 29 pct. (15) lit. b), de a refuza preluarea unui caz dacă drepturile în discuţie nu pot face obiectul medierii potrivit art. 2 din Lege, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută de art. 39 alin. (1) lit. c) sau d) din Lege, respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;

g) nerespectarea de către mediator a obligaţiei, prevăzută la art. 29 pct. (15) lit. c), de a refuza preluarea unui caz dacă a reprezentat sau a asistat vreuna dintre părţi într-o procedură judiciară ori arbitrală având ca obiect conflictul supus medierii, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. c) sau d) din Lege, respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;

h) nerespectarea de către mediator a obligaţiei, prevăzută la art. 29 pct. (15) lit. d), de a refuza preluarea unui caz dacă are calitatea de martor cu privire la faptele şi împrejurările pe care le-a cunoscut înainte de a fi devenit mediator în acel caz şi în toate cazurile după ce a fost audiat ca martor în cauza supusă medierii, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. c) sau d) din Lege, respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;

i) nerespectarea de către mediator a obligaţiei, prevăzută la art. 29 pct. (15) lit. e), de a refuza preluarea unui caz dacă a acordat anterior uneia dintre părţi sau ambelor părţi consultanţă de specialitate în cauza supusă medierii, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. 33

c) sau d) din Lege, respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;
j) nerespectarea obligaţiei, prevăzută la art. 29 pct. (17), de a sesiza autoritatea competentă dacă în cursul medierii ia cunoştinţă de existenţa unor fapte care pun în pericol creşterea sau dezvoltarea normală a copilului într-un conflict de familie, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. c) sau d) din Lege, respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;

k) nerespectarea de către mediator a obligaţiei, prevăzută la art. 29 pct. (18), de a restitui onorariul, în tot sau în parte, după caz dacă pe parcursul desfăşurării procedurii de mediere decide închiderea procedurii de mediere pentru de situaţii de natură să afecteze scopul medierii, neutralitatea sau imparţialitatea mediatorului, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. b) sau c) din Lege, respectiv amendă de la 50 de lei la 500 de lei sau suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni, după caz;

l) nerespectarea de către mediator a obligaţiei, prevăzută la art. 29 pct. (19), de a transmite instanţei de judecată sau organelor de urmărire penală rezultatul procedurii de mediere, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. b) sau c) din Lege, respectiv amendă de la 50 de lei la 500 de lei sau suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni, după caz;

m) nerespectarea de către mediator a obligaţiei privind regulile de publicitate, prevăzută la art. 29 pct. (21), pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. a) sau b) din Lege, respectiv observaţie scrisă sau amendă de la 50 de lei la 500 de lei, după caz;

m) nerespectarea de către mediator a obligaţiei de a comunica orice modificare a condiţiilor şi informaţiilor care face necesară actualizarea menţiunilor din Tabloul mediatorilor, inclusiv cazurile de incompatibilitate, prevăzută la art. 29 pct. (22), în termen de 3 zile, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. a) sau b) din Lege, respectiv observaţie scrisă sau amendă de la 50 de lei la 500 de lei, după caz;

n) nerespectarea de către mediator a obligaţiei de a achita taxa profesională până la 31 decembrie a anului fiscal pentru care această taxă se datorează, prevăzută de art. 29 pct. (23), pentru care se aplică sancţiunea prevăzută de art. 39, alin. (1) lit. c) din Lege, respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni, după caz;

o) nerespectarea de către mediator a obligaţiei de a urma prima etapă de pregătire profesională continuă, iar după finalizarea acesteia, de a-şi îmbunătăţi permanent cunoştinţele teoretice şi tehnicile de mediere, prin formare continuă, în condiţiile stabilite de prezentul Statut, prevăzută de art. 29 pct.(30), se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39, alin. (1) lit. c) din Lege, respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni, după caz;

p) nerespectarea de către mediator a obligaţiei de a se înregistra fiscal cu forma de exercitare avizată de Consiliu şi de a emite documente fiscale pentru plata onorariului sau a altor cheltuieli ocazionate de derularea contractului de mediere, în care să se specifice forma de exercitare a profesiei de mediator, conform Legii, prevăzută de art. 29 pct. (24), pentru care se aplică una dintre sancţiunile prevăzute la art. 39 alin. (1) lit. a), b), c) sau d) din Lege, respectiv observaţie scrisă, amendă de la 50 de lei la 500 de lei, suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator.

r) nerespectarea obligaţiei prevăzută de art. 29 pct. (25), de a nu începe procedura de mediere decât după încheierea contractului de mediere, în formă scrisă şi cu prevederile stipulate în Lege, se sancţionează conform prevederilor art 39, alin. 1 lit c) respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de o lună la sase luni;

s) nerespectarea obligaţiei de a nu desfăşura activitate de mediere cât timp este suspendat din profesie, prevăzută de art. 29 pct. (32), se sancţionează conform prevederilor art 39 alin.1 lit b), c), d) din Lege respectiv amendă de la 50 de lei la 500 de lei sau încetarea calităţii de mediator;
t) nerespectarea obligaţiei de a apăra interesele şi imaginea profesiei de mediator, de a se abţine de la orice atitudini potrivnice de natură să lezeze imaginea profesiei sau a unui alt coleg mediator, prevăzută de art. 29 pct. (34), se sancţionează conform art. 39 alin. 1 lit a), b), c) și d) din Lege, respectiv observaţie scrisă sau amendă de la 50 de lei la 500 de lei, suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;

u) nerespectarea obligaţiei de a se abţine, chiar şi în afara exercitării profesiei, de la orice acţiuni contrare impartialităţii, independenţei şi onoarei profesiei, susceptibile să aducă ştirbirea reputaţiei, demnităţii şi probităţii profesionale, prevăzută de art. 29 pct. (35), se sancţionează conform art. 30 alin.1 lit a), b), c) si d), respectiv observaţie scrisă sau amendă de la 50 de lei la 500 de lei, suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;

v) nerespectarea obligației prevazute la art. 29 pct. (36) în prezentul Statut, se sancţionează conform art. 39 alin. 1 lit. a), b), c) și d) din Lege, respectiv observație scrisa, amenda de la 50 de lei la 500 de lei, suspendarea din calitatea de mediator pe o durata de la 1 luna la 6 luni sau încetarea din calitatea de mediator, după caz.

(2) Sancţiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea abaterii şi constau în: a) observaţie scrisă;

b) amendă de la 50 de lei (RON) la 500 de lei (RON);
c) suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni; d) încetarea calităţii de mediator.

(3) Amenda se aplică pentru numai faptele considerate abateri prevăzute în lege.

(4) Limitele amenzii prevăzute la alin. (2) lit. b) se actualizează periodic de către Consiliu, în funcţie de rata inflaţiei, după consultarea corpului profesional al mediatorilor prin organele desemnate.

Art. 32  (1) Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii abaterii.

(2) Orice persoană interesată poate sesiza C.P.M.J. cu privire la săvârșirea unei abateri prevăzute de art. 38 din Lege, de către un mediator care își are sediul profesional declarat în județul respectiv.

(3) Cercetarea disciplinară reprezintă ansamblul activităţilor desfăşurate în scopul stabilirii existenţei/inexistenţei abaterii disciplinare, cu privire la aspectele care au fost sesizate sau despre care s-a luat la cunoştinţă în mod direct, la cauzele şi împrejurările concrete în care acestea s-au produs.

(4) Cercetarea disciplinară se efectuează cu respectarea principiului prezumţiei de nevinovăţie, principiul garantării dreptului la apărare, principiul legalităţii, principiul celerităţii şi principiul aflării adevărului.

(5) Lipsa datelor de identificare a petentului sau lipsa semnăturii, duce la respingerea plângerii.

(6) Cercetarea abaterii se efectuează în termen de cel mult 90 de zile de la data înregistrării sesizării, de către o comisie de disciplină numită prin hotărâre a Consiliului din care fac parte în mod obligatoriu: un membru al Consiliului anume desemnat prin hotărâre, ce are calitatea de preşedinte al Comisiei de disciplină, 2 reprezentanţi ai mediatorilor din județul respectiv şi un secretar.

(7) Membrii comisiei de disciplină trebuie să aibă minimum 2 ani vechime în profesie şi să nu fie în relaţii de prietenie sau duşmănie evidente cu mediatorul cercetat. Pentru motive întemeiate membrii comisiei de disciplină se pot abţine ori li se poate cere recuzarea de către mediatorul cercetat.

(8) Procedura de numire a celor 2 reprezentanți ai mediatorilor ca membri în Comisia de disciplină teritoriala se stabilește prin tragere la sorți de către organele de conducere ai C.P.M.J., sub coordonarea președintelui Comisiei de disciplină. În măsura în care din motive întemeiate mediatorul desemnat nu poate face parte din Comisia de disciplină, se trage la sorti un alt mediator urmând aceeași procedura.

(9) Numirea în Comisia de disciplină a celor 2 reprezentanţi ai mediatorilor se face prin decizie a preşedintelui C.P.M.J., în care se precizează totodată obiectul cercetării şi perioada pentru care Comisia a fost învestită.

(10) Președintele C.P.M.J. desemnează un mediator în funcţia de secretar în Comisia de disciplină, care devine membru al comisiei, ţine evidenţele şi efectuează lucrările necesare desfăşurării activităţii comisiei. Secretarul lucrează sub îndrumarea preşedintelui.

(11) Comisia de disciplină teritoriala astfel desemnată este coordonată de preşedintele său, care este membru al Consiliului.

(12) Invitarea celui în cauză în vederea audierii este obligatorie. În caz de neprezentare, se încheie un proces-verbal semnat de membrii comisiei, din care să reiasă faptul că mediatorul a fost invitat şi nu s-a prezentat la termenul stabilit. Invitaţia este repetată o singură dată, iar mediatorul poate cere amânarea în scris numai pentru motive întemeiate. Dacă mediatorul nu se prezintă la invitaţia repetată, membrii comisiei finalizează dosarul în lipsă.

(13) Membrii comisiei trebuie să respecte dispoziţiile legale, să fie imparţiali şi obiectivi, să nu întrebuinţeze cuvinte ofensatoare sau să aducă atingere în orice fel demnităţii mediatorului cercetat.

(14) Mediatorul cercetat este îndreptăţit să ia cunoştinţă de conţinutul dosarului, să ceară copii după documentele care-l privesc, să fie asistat de un apărător ales sau sa fie susținut de un coleg mediator care sa participe la cercetarea disciplinara cu acordul Comisiei de Disciplina şi să îşi formuleze apărarea.

Art. 33  (1) Comisia de disciplină teritoriala are în competenţă cercetarea abaterii, în urma căreia se întocmeşte un dosar cu propunere de sancţionare sau de neaplicare a unei sancţiuni disciplinare, care este înaintat Consiliului. Cu privire la răspunderea disciplinară a mediatorului, Consiliul hotărăşte cu majoritatea prevăzută de art. 19 din Lege, în termen de 30 de zile de la predarea dosarului cercetării abaterii de către Comisia de Disciplina.

(2) Consiliului analizează dosarul şi propunerea comisiei de cercetare şi stabileşte sancţiunea care este aplicată, ce se comunică mediatorului prin adresa în scris, pe loc sau în termen de 48 de ore, prin C.P.M.J., la adresa indicată sau prin orice mijloc de comunicare indicat. Înainte de luarea unei decizii, mediatorul cercetat poate fi invitat la Consiliul de Mediere, ca instanta de disciplina, pentru a fi ascultat, putând aduce noi probe în apărarea sa.

(3) Hotărârea de sancţionare este comunicată în scris, prin intermediul C.P.M.J., mediatorului la domiciliu, cu confirmare de primire, în maxim 15 zile de la luarea hotărârii. Dacă mediatorul este nemulţumit de sancţiunea aplicată, poate ataca Hotărârea Consiliului de Mediere la instanţa de contencios administrativ competentă de la domiciliul sau reşedinţa mediatorului, în termenul prevazut de lege.

(4) Acţiunea în contencios declanşată potrivit alin. (1) suspendă executarea hotărârii atacate. (5) Consiliul, la cererea instanţei de judecată, înaintează dosarul cauzei în copie certificată.
(6) Hotărârea de aplicare a amenzii prevăzute la art. 39 alin. (1) lit. b) din Lege, rămasă

definitivă, constituie titlu executoriu.
(7) Neachitarea acestei amenzi în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a

hotărârii de sancţionare atrage de drept suspendarea din calitatea de mediator, până la achitarea sumei.

Art. 34 (1) Sancţiunile disciplinare se aplică luând în considerare, în principal, următoarele elemente: a) activitatea desfăşurată anterior;
b) caracterul şi gravitatea faptei comise;
c) împrejurările în care abaterea disciplinară a fost săvârşită;
d) cauzele şi consecinţele acesteia;
e) gradul de vinovăţie;
f) preocuparea pentru înlăturarea urmărilor faptei comise;
g) conduita mediatorului în perioada cercetării disciplinare.

(2) Este interzisă aplicarea mai multor sancţiuni disciplinare pentru aceeaşi abatere.

(3) Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanţă agravantă, care va fi luată în considerare la alegerea şi aplicarea sancţiunii.

(4) Săvârşirea în spaţiul public al abaterilor prevăzute la art. 30, lit. t), u) și v) constituie circumstanţă agravantă, ce va fi luată în considerare la alegerea şi aplicarea sancţiunii disciplinare.

Art. 35 (1) Răspunderea disciplinară a mediatorului nu exclude răspunderea civilă, penală sau administrativă.

(2) Răspunderea civilă a mediatorului poate fi angajată, în condiţiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii, prin încălcarea obligaţiilor sale profesionale.

(3) Răspunderea penală a mediatorului poate fi atrasă în condiţiile legii atunci când există date asupra săvârşirii de către mediator în exercitarea atribuţiilor a unei fapte prevăzute de legea penală. Pe durata urmăririi penale şi judecăţii faptei, procedura disciplinară se suspendă, urmând să fie reluată după soluţionarea cauzei. În cazul trimiterii în judecată, mediatorul este suspendat din profesie până la soluţionarea cauzei.

(4) Consiliul, ca instanţă disciplinară, va putea suspenda cercetarea plângerii:

a) când ambele părţi o cer;

b) când s-a început urmărirea penală pentru o infracţiune care ar avea o influență hotărâtoare asupra soluţiei ce urmează a se da.

(5) Cercetarea plângerii se reia prin cererea de redeschidere făcută de către una dintre părţi.

(6) Petentul poate oricând să renunţe la cercetarea plângerii, fie verbal în şedinţa Comisiei de disciplină, fie prin cerere scrisă.

(7) Orice sesizare disciplinară se perimă de drept dacă a rămas în nelucrare timp de un an din vina petentului.

(8) Cursul perimării este suspendat atât timp cât exista suspendarea pronunţată prevazută la pct. 4).

Art. 36 (1) Sancţiunile prevăzute la art. 39 din lege sunt radiate de drept după trecerea următoarelor termene:

a) observaţia scrisă – după 6 luni de la aplicare;
b) amenda – după 1 an de la aplicare;
c) suspendarea din calitatea de mediator – după 2 ani de la încetarea termenului de suspendare aplicata ca sancțiune.

(2) Dosarul de cercetare şi actele de sancţionare, contestare şi judecată se păstrează la Consiliu timp de 5 ani, după care rămân consemnate numai în fişa de evidenţă, sancţiunea, rezultatul contestaţiei şi radierea, iar documentele din dosar se procesează prin reciclare.

(3) Acţiunea de reclamare cu rea-credinţă de către un mediator a altui mediator constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit legii şi prezentului Statut.

CAPITOLUL VII Pregătirea profesională a mediatorilor Secţiunea 1 – Reglementare generală

Art. 37 (1) Formarea profesională a mediatorilor se asigură prin cursuri de formare profesională organizate de către Institutul de Formare al Consiliului de Mediere, furnizorii de formare autorizați în domeniul medierii şi de către instituţiile de învățământ superior acreditate ale căror programe sunt autorizate de Consiliu.

(2) Cursurile şi programele de formare profesională a mediatorilor vor fi autorizate de către Consiliu cu respectarea standardelor de formare profesională în domeniu, elaborate de către acesta.

(3) Structura cursului de formare profesională este întocmită conform prevederilor Standardului de formare al mediatorului, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adulților.

(4) Consiliul emite documentele care atestă competenţa profesională a mediatorilor.

Art. 38  (1) Instituţiile şi celelalte persoane juridice care desfăşoară, conform art. 9 din Lege, programe de formare profesională a mediatorilor se înscriu de către Consiliu pe o listă, care este pusă la dispoziţia celor interesaţi la sediul său, al instanţelor judecătoreşti şi al autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi la sediul Ministerului Justiţiei, pe pagina de internet a acestuia și pe pagina C.P.M.J.

(2) Consiliul are dreptul să verifice modul de organizare şi desfăşurare a cursurilor şi de aplicare a standardelor de formare iniţială şi continuă şi poate solicita, dacă este cazul, retragerea autorizaţiei, potrivit standardelor de formare în domeniul medierii şi procedurilor elaborate de către Consiliu.

(3) Retragerea autorizaţiei, a autorizatii în cazul programelor masterale, ori expirarea perioadei pentru care a fost acordată atrage radierea de pe lista prevăzută la alin.(1).

(4) Ambele tipuri de formare sunt asigurate de formatori autorizaţi pentru pregătirea adulţilor şi atestaţi de Consiliu, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi procedurii emise de Consiliu.

Art. 39  (1) Formarea profesională a mediatorilor are ca principale obiective:
a) dobândirea de cunoştinţe teoretice în domeniul conflictelor, al soluţionării alternative a disputelor şi în special al medierii;
b) dezvoltarea de abilităţi practice în mediere;
c) cunoaşterea cadrului de reglementare în domeniul medierii;
d) asigurarea accesului şi menţinerea în profesia de mediator.

(2) Formarea profesională a mediatorilor se realizează pe baza unor programe de formare iniţială şi continuă, întocmite pe baza criteriilor cuprinse în Standardul de formare iniţială în domeniul medierii şi în Standardul de formare continua al mediatorilor, elaborate de Consiliu.

(3) Revizuirea programelor de formare este obligatorie în maximum 6 luni după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a unor modificări ale standardului de formare.

(4) Toate programele de formare a mediatorilor respectă principiile formării adulţilor şi au o structuri care cuprinde maximum 30% pregătire teoretică şi minimum 70% pregătire practică.

Secţiunea 2 – Formarea inițială

Art. 40 (1) Formarea iniţială este cea care asigură posibilitatea de a deveni mediator, după susţinere examenului de absolvire a programei parcurse de furnizorul de formare, în condiţiile stabilite de Consiliu. Examenul se va susține cu subiecte de examen unice, potrivit metodologiei Standardului de formare inițială a mediatorului.

(2) Standardul de formare iniţială în domeniul medierii stabileşte criteriile minime pentru realizarea programelor în ceea ce priveşte:

a) structura pe arii tematice;

b) calificarea şi experienţa formatorilor;
c) durata minimă a cursurilor pentru fiecare arie tematică
d) condiţiile logistice minime ce trebuie asigurate de furnizorul de formare sau instituţia de învăţământ superior pe durata formării.

Secţiunea 3 – Formarea continuă

Art. 41 Orice mediator este obligat sa urmeze formarea profesională continuă, conform dispoziţiilor legii şi ale prezentului Statut. În urma participării la formarea continuă în modalităţile stabilite de Consiliu, mediatorul obţine puncte profesionale, potrivit punctajului acordat fiecărei activităţi prin hotărâre a Consiliului, cu ocazia avizării acesteia la solicitarea furnizorului.

Art. 42  (1) După data autorizării, în primul an de activitate, mediatorul parcurge prima etapa de pregătire profesională continuă, care se finalizează cu o evaluare efectuată de către mediatorul îndrumător în baza referatului de evaluare.

(2) C.P.M.J. întocmește registrul județean al mediatorilor aflați în prima etapa de pregătire profesională continuă, ce se actualizează permanent, urmărește și coordonează modalitatea de pregătire profesională a mediatorului. Mediatorii înregistrați în registru vor fi înscrişi în Tabloul Mediatorilor la rubrica „pregătire profesională” cu mențiunea „formare continuă obligatorie”.

(3) În timpul primei etape de pregătire profesională continuă, mediatorul va face obligatoriu dovada participării la cursuri de pregătire profesională continuă, acumulând minim 20 de puncte profesionale și la minim 7 co-medieri în care participă în calitate de co-mediator alături de unul sau mai mulți mediatori pe care acesta ii alege, dintre mediatorii îndrumători care au o vechime în profesie de cel puțin 3 ani și minim 25 de medieri efectuate. C.P.M.J. întocmește lista cu mediatorii care doresc sa desfășoare activitatea de îndrumător.

(4) Mediatorul îndrumător va putea face referatul de evaluare numai în urma parcurgerii a minim 3 co-medieri cu mediatorul aflat în prima etapa de pregătire profesională continuă.

(5) Mediatorul îndrumător are obligația de a coordona activitatea mediatorului aflat în prima etapa de pregătire profesională continuă pe toată perioada acesteia.

(6) Mediatorul în prima etapa de pregătire profesională continuă participă la cursuri autorizate de pregătire profesională în vederea extinderii și aprofundării noțiunilor teoretice și practice dobândite în cadrul cursului de bază pentru formarea inițială a mediatorilor.

(7) La finalul primei etape de pregătire profesionala continuă, mediatorul trebuie sa prezinte: a) copie după autorizația de mediator obținută în condițiile alin.1;
b) dovada participării la cursurile de pregătire profesională continuă conform alin. 4, în cuantum de minim 20 de puncte profesionale;
c) dovada participării la un număr minim de 7 co-medieri;
d) adeverință emisă de C.P.M.J. în raza căruia are sediul profesional principal, din care să rezulte că are drept de exercitare a profesiei;
e) referatul de evaluare efectuat de către mediatorul îndrumător.

(8) În situația în care condițiile de la punctul 7 lit. b) și c) sunt îndeplinite mai devreme de 1 an, prima etapa de pregătire profesională continuă se poate reduce corespunzător perioadei parcurse;

(9) În situația în care condițiile de la punctul 7 lit. b) și c) nu sunt îndeplinite la expirarea termenului de 1 an de la data autorizării, încheierea primei etape de pregătire profesională se poate prelungi cu cel mult încă un an de zile.

(10) Dosarul conținând documentele prevazute la punctul 7 lit. a-d va fi depus la CPMJ în raza căruia mediatorul își are sediul principal de activitate. CPMJ va înainta în termen de 15 zile Consiliului de Mediere dosarul însoțit de un referat în care se verifica îndeplinirea condițiilor prevazute la punctul 8.

(11) Consiliul în termen de 45 de zile, constată prin hotărâre îndeplinirea condițiilor de finalizare a primei etape de pregătire profesională continuă și actualizează Tabloul Mediatorilor. Hotărârea este comunicata C.P.M.J. în vederea efectuării mențiunii în registrul județean al mediatorilor aflați în prima etapa de pregătire profesională continuă.

(12) Mediatorul autorizat care vrea să beneficieze de situația prevazuta la punctul (9) poate formula o cerere prin care sa solicite Consiliului de Mediere reducerea termenului etapei pregătirii profesionale continue. Cererea este însoțită de documentele prevazute la punctul 7. Procedura de primire și soluționare a cererii este cea prevazuta punctele 11 și 12.

(13) Mediatorul autorizat care vrea să beneficieze de situația prevazuta la punctul (10) poate formula o cerere prin care sa solicite Consiliului extinderea perioadei cu cel mult un de zile. Cererea este depusa la C.P.M.J. în raza căruia mediatorul își are sediul principal de activitate, care o înaintează în termen de 15 zile Consiliului. În termen de 45 de zile, Consiliul aproba prin hotărâre extinderea perioadei conform cererii. Hotărârea este comunicata C.P.M.J. în vederea efectuării mențiunii în registrul județean al mediatorilor aflați în prima etapa de pregătire profesională continuă.

Art. 43  Se înființează Institutul de Formare al Consiliului de Mediere care are drept scop formarea profesională continuă a mediatorilor potrivit metodologiei standardului de formare continua. Institutul funcționează potrivit regulamentului de organizare și funcționare propriu și este condus de Consiliu.

Art. 44  (1) După parcurgerea primei etape de formare continuă, mediatorul trebuie să acumuleze un număr anual de minimum 20 de puncte profesionale prin cursuri de perfecţionare sau specializare organizate de Institutul de Formare al Consiliului de Mediere sau de furnizori autorizaţi de Consiliu, pentru dezvoltarea competenţelor profesionale necesare exercitării profesiei de mediator.

(2) Punctajul anual de formare continuă se poate obţine şi prin participarea mediatorului ca auditor la conferințe, seminarii, sesiuni informative, ateliere de lucru şi pentru participarea în calitate de lector la acestea, precum şi pentru participarea mediatorului în calitate de realizator sau invitat la emisiuni radio/tv cu tematica despre mediere de minimum jumătate de oră, pentru redactarea de articole de specialitate publicate în reviste, ziare, site-uri în domeniul medierii sau juridic, pentru cărţi publicate de către mediatori, la propunerea comisiei pentru formare profesională, pentru care Consiliul acordă puncte profesionale.

Secţiunea 4 – Autorizarea furnizorilor de formare a mediatorilor

Art. 45  (1) Formarea profesională a mediatorilor se realizează prin:

a) cursuri organizate de furnizori de formare autorizaţi de Consiliu, conform Legii, cu modificările şi completările ulterioare;
b) programe postuniversitare de nivel master acreditate, desfăşurate de instituţii de învăţământ superior, autorizate în prealabil de Consiliu.

(2) Programele de formare în domeniul medierii, precum şi programele postuniversitare de nivel master în domeniul medierii se întocmesc pe baza criteriilor cuprinse în standardele de formare elaborate de Consiliu şi se autorizeaza în prealabil de către acesta.

(3) În vederea autorizării, furnizorul de formare depune la Consiliu o cerere însoţită de documentele solicitate conform procedurii de autorizare, în două exemplare, între care cel puțin:
a) certificatul de înregistrare fiscală – fotocopie;
b) programul de formare propus;
c) lista formatorilor propuşi;
d) curriculum vitae al fiecărui formator, însoţit de fotocopii ale documentelor care atestă pregătirea şi experienţa în conformitate cu criteriile stabilite de standardul de formare în domeniul medierii;
e) dovada că în obiectul de activitate este inclusă formarea în domeniul medierii.

(4) În termen de 45 de zile de la data la care a fost înregistrată, cererea de autorizare a programului de formare, însoțită de toate documentele solicitate conform alin. (3), este analizatã de Comisia permanenta, care formulează o propunere pe baza căreia Consiliul adoptă o hotărâre de aprobare sau de respingere.

(5) Autorizaţia este emisă de Consiliu în maximum 30 de zile de la data adoptării hotărârii de aprobare a autorizării şi este valabilă pana la data revocării ei de către Consiliu.

(6) Comunicarea hotărârii Consiliului se face în scris, cu confirmarea primirii.

(7) Un exemplar al documentelor depuse spre autorizare se returnează petentului, iar pe fiecare pagină se înscrie menţiunea «Autorizat de Consiliul de Mediere, astăzi…….».

(8) Autorizaţia emisă de Consiliu pentru fiecare program de formare se eliberează pe bază de semnătură reprezentantului legal sau unui împuternicit al acestuia, după ce se face dovada achitării taxei de autorizare a programului de formare, în cuantumul stabilit prin hotărâre a Consiliului.

(9) Sub sancţiunea anulării autorizaţiei, furnizorul de formare este obligat să anunţe Consiliul în maximum 15 zile cu privire la orice modificări ale datelor înscrise în certificatul de înregistrare fiscală, orice modificare ulterioară autorizării adusă în programul de formare şi în lista formatorilor propuşi pentru derularea programului de formare, prevazute la pct. 3 lit. a, b și c.

CAPITOLUL VIII  Sistemul relaţional al profesiei de mediator Secţiunea 1 – Relaţiile dintre mediator şi părţi

Art. 46 (1) Drepturile şi obligaţiile mediatorului, ale părţilor şi altor persoane care asistă părţile la mediere se nasc din prevederile legale aplicabile şi din contractul de mediere, încheiat între mediator şi părţi ori mandatarii acestora. Forma şi conţinutul general ale contractului sunt stabilite în anexa la prezentul Statut.

(2) Medierea se bazează pe încrederea acordată mediatorului de către părţi ca persoană specializată în a-i sprijini să identifice şi să adopte o soluţie de rezolvare a conflictului acceptabilă, durabilă şi legală, prin folosirea tehnicilor de comunicare şi negociere.

(3) Mediatorul nu poate avea în aceeaşi cauză calitatea de avocat sau mandatar al uneia din părţile aflate la mediere. Dispoziţia se aplică şi membrilor asociați în formele de exercitare a profesiilor de avocat şi de mediator. Mediatorul care a fost chemat în calitate de martor într-un caz penal legat de conflictul dedus medierii, nu mai poate să medieze acel caz.

Secţiunea 2 – Relaţiile dintre mediator şi autorităţi

Art. 47 (1) Mediatorul este obligat să transmită în timp util instanţelor şi organelor judiciare procesul verbal şi acordul de mediere, după caz, potrivit reglementărilor legale.

(2) Mediatorul trebuie să răspundă cu promptitudine solicitărilor venite din partea autorităţilor cu privire la procedura medierii şi avantajele acesteia, participând la activităţi de promovare, dezbateri, informări publice.

Art. 48 (1) Relaţiile dintre mediatori sunt întemeiate pe încredere, respect şi sprijin reciproc şi impun un comportament adecvat menţinerii onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, imaginii pozitive a profesiei şi medierii.

(2) În co-mediere, mediatorii îşi împart sarcinile în mod echitabil, se ajută şi participă deopotrivă la buna desfăşurare a procedurii de mediere.

45 (3) Mediatorul nu poate pretinde sau accepta comisioane sau alte compensaţii de la avocaţi/mediatori/terţe persoane pentru faptul ca aceștia l-au recomandat ca mediator sau că au trimis o parte la mediator.

(4) Mediatorii sunt obligaţi să îşi exercite activitatea în mod profesionist, cu bună-credinţă, în mod onest, cu respectarea cerinţelor concurenţei loiale între mediatori.

(5) Mediatorii au obligația de a colabora între ei în cadrul formelor de exercitare a profesiei, corpului profesional pentru promovarea medierii şi avantajelor acesteia, pentru perfecţionarea pregătirii profesionale, pentru apărarea imaginii publice a profesiei, pentru relaţionare internaţională.

Secţiunea 3 – Relaţiile dintre mediatori şi reprezentanții tuturor profesiilor

Art. 49  (1) În activitatea de informare şi promovare a medierii, mediatorul informează părţile despre dreptul acestora de a fi asistate pe întreaga durată a procedurii de mediere şi eventual de a fi reprezentate, de către avocat.

(2) În timpul sesiunii de mediere, mediatorul acordă avocatului timpul necesar pentru lămurirea părţilor prezente cu privire la mediere şi încheierea acordului de mediere.

(3) Mediatorul poate furniza avocatului părţii sau reprezentantilor altor profesii, toate informaţiile referitoare la procedura de mediere a cazului în care acestia sunt prezenți.

(4) Relaţiile dintre mediatori şi reprezentanții tuturor profesiilor sunt bazate pe încredere şi respectul reciproc şi impun o colaborare onestă necesară menţinerii reputaţiei profesionale şi satisfacerii intereselor părţilor care au apelat la ei.

CAPITOLUL IX Organizarea profesiei de mediator  Secţiunea 1 – Consiliul de Mediere

Art. 50 (1) Consiliul de Mediere este organism autonom cu personalitate juridică, de interes public, cu sediul în municipiul Bucureşti, cu atribuţii de reglementare în domeniul medierii, înfiinţat în temeiul art. 17 alin. (1) din Lege. Consiliul se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor Legii, prezentului Statut și ale Regulamentului său de organizare şi funcţionare.

(2) Consiliul este autoritatea competentă din România privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesia de mediator, ca profesie reglementată, în conformitate cu Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Consiliul îşi desfăşoară activitatea pe baza următoarelor principii: principiul viziunii globale şi unitare, principiul legalităţii, principiul imparţialităţii, principiul cooperării, principiul prevenirii, principiul parteneriatului, principiul complementarităţii, transparenţei şi dialogului social, principiul confidenţialităţii, precum şi principiul responsabilităţii.

(4) Consiliul este format din 9 membri titulari şi 3 membri supleanţi, aleşi prin vot direct şi secret de mediatorii cu drept de vot, în condiţiile prevăzute de Lege, prezentul Statut, Hotarârile si Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere.

(5) Mandatul membrilor Consiliului este de 4 ani.

(6) Revocarea Consiliului sau a oricăruia dintre membrii acestuia se poate face la inițiativa unei pătrimi din numărul mediatorilor autorizaţi, decizia fiind adoptată cu o majoritate de jumătate plus unu din numărul mediatorilor autorizaţi.

(7) Situaţiile în care calitatea de membru al Consiliului încetează în timpul exercitării mandatului, precum şi procedura revocării sunt stabilite prin Lege, prezentul Statut, Hotarârile si Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere.

(8) Pot face parte din Consiliul de Mediere numai mediatorii autorizaţi care îndeplinesc condiţiile stabilite prin Lege, prezentul Statut, Hotarârile si Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere.

(9) Consiliul îşi exercită mandatul până la preluarea mandatului de către noul consiliu de mediere.

Art. 51 (1) Consiliul de Mediere alege un preşedinte şi un vicepreşedinte şi desemnează dintre membrii săi o comisie cu activitate permanentă, care pregăteşte lucrările Consiliului. Durata mandatului membrilor comisiei este de 2 ani.

(2) În structura Consiliului funcţionează un secretariat tehnic, alcătuit dintr-un număr de persoane stabilit prin organigramă şi aprobat de Consiliu.

(3) Structura şi atribuţiile comisiei prevăzute la alin. (1) şi ale secretariatului tehnic prevăzut la alin. (2) se stabilesc prin Lege, prezentul Statut, Hotarârile si Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere.

(4) Pentru activitatea depusă, membrii Consiliului de mediere au dreptul la o indemnizaţie lunară, în condiţiile stabilite prin Lege, prezentul Statut, Hotarârile si Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere.

Art. 52 (1) Consiliul se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui.

(2) Şedinţele Consiliului se desfăşoară în prezenţa a cel puțin 7 membri şi sunt publice, cu excepţia cazului în care membrii săi hotărăsc altfel.

(3) În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor care îl compun.

(4) La lucrările Consiliului pot fi invitate să participe persoane din orice alte instituţii sau organisme profesionale, a căror consultare este necesară pentru luarea măsurilor sau pentru adoptarea hotărârilor Consiliului.

Art. 53  Consiliul are următoarele atribuţii principale:
1) promovează activitatea de mediere şi reprezintă interesele mediatorilor autorizaţi în scopul asigurării calităţii serviciilor din domeniul medierii, conform prevederilor Legii, prezentului Statut, Hotarârilor si Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere;
2) protejează onoarea şi prestigiului profesiei, precum şi respectarea normelor de reglementare a profesiei;
3) elaborează standardele de formare în domeniul medierii, pe baza celor mai bune practici internaţionale în materie precum si standardele de formare in domeniul SAL.
4) autorizează programele de formare profesională iniţială şi continuă, precum şi pe cele de specializare a mediatorilor;
5) întocmeşte şi actualizează lista furnizorilor de formare profesională care au obţinut autorizarea;
6) autorizează mediatorii, în condiţiile prevăzute de lege, de prezentul statut și de procedura stabilită prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere;
7) hotăraște asupra reducerii perioadei primei etape de pregătire profesională continuă;
8) cooperează, prin intermediul Sistemului de informare în cadrul pieţei interne, cu autorităţile competente din celelalte state membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European şi din Confederaţia Elveţiană, în vederea asigurării controlului mediatorilor şi a serviciilor pe care aceştia le prestează, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009;
9) întocmeşte şi actualizează tabloul mediatorilor autorizaţi;
10) ţine evidenţa birourilor mediatorilor autorizaţi;

11) supraveghează respectarea standardelor de formare în domeniul medierii;

12) eliberează documentele care atestă calificarea profesională a mediatorilor;
13) adoptă Codul de etică şi deontologie profesională a mediatorilor autorizaţi, precum şi normele de răspundere disciplinară a acestora;
14) ia măsuri pentru respectarea prevederilor conţinute de Codul de etică şi deontologie profesională a mediatorilor autorizaţi şi aplică normele privind răspunderea disciplinară a acestora;
15) face propuneri pentru completarea sau, după caz, corelarea legislaţiei privind medierea;
16) adoptă regulamentul privind organizarea şi funcţionarea sa;
17) organizează alegerile pentru următorul Consiliu de Mediere şi elaborează procedurile de organizare a alegerilor. Declanşarea procedurii de organizare a alegerilor se face cu 6 luni înainte de expirarea mandatului Consiliului de Mediere la acea dată;
18) mandatează organele de conducere a C.P.M.J şi a reprezentantului ales al Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar, în baza unui contract de mandat, cu atribuţiile precizate în prezentul Statut;
19) numeşte organele de conducere a C.P.M.J şi reprezentantul Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar în situaţiile în care nu se depun candidaturi sau locurile au rămas vacante;
20) aprobă planul de activitate anual al organelor de conducere a C.P.M.J.;
21) sprijină, coordonează, supravegheză și controlează activitatea desfăşurată de organele de conducere a C.P.M.J. și a reprezentanților aleși/numiți ai Comisiei privind relația cu sistemul judiciar de pe lângă Curtea de Apel;
22) revocă în caz de neîndeplinire din culpa a mandatului conferit, organele de conducere a C.P.M.J. (președintele și vicepreședinții) precum și pe reprezentantul ales/numit al Comisiei privind relația cu sistemul judiciar de pe lângă Curtea de Apel;
23) soluţionează sesizările făcute împotriva hotărârilor organelor de conducere a C.P.M.J;
24) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.

Art. 54  Consiliul de Mediere îşi acoperă cheltuielile de organizare şi funcţionare din venituri proprii, după cum urmează:

a) taxele provenind din autorizarea mediatorilor;
b) donaţii, sponsorizări, finanţări şi alte surse de venit, dobândite în condiţiile legii;
c) încasări din vânzarea publicaţiilor proprii;
d) sumele provenind din amenzile aplicate ca sancţiuni disciplinare;
e) alte sume rezultate din activitatea Consiliului, stabilite prin prezentul Statut, Hotarârile si

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere. Secţiunea 2 – Corpul Profesional al Mediatorilor Autorizați din Judeţ (C.P.M.J.)

Art. 55 Profesia de mediator este organizată şi funcţionează în baza principiului autonomiei, în limitele competenţelor prevăzute de Legea 192/2006 precum şi in baza statutului profesiei de mediator.

Art. 56 (1) Totalitatea mediatorilor autorizaţi din România formează Corpul Profesional al mediatorilor din România (C.P.M.R).

(2) Corpul Profesional al Mediatorilor Autorizați din Judeţ (C.P.M.J.) este constituit din toţi mediatorii care au sediul profesional principal înregistrat în judeţul respectiv sau în municipiul Bucureşti.

(3) Sediul C.P.M.J este în oraşul de reşedinţă al judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti.

(4) C.P.M.J din fiecare județ, respectiv din municipiul București, se individualizează prin denumirea “Corpul Profesional al Mediatorilor Autorizați din Judeţ”, la care se adaugă numele judeţului din care face parte, respectiv „Corpul Profesional al municipiului Bucureşti”.

(5) C.P.M.J. nu deține personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu.

Art. 57  (1) Organele de conducere ale C.P.M.J. sunt preşedintele şi doi vicepreședinți, care îşi desfăsoară activitatea în baza unui contract de mandat încheiat cu Consiliul.

(2) Organizarea, funcţionarea, precum şi atribuţiile acestora sunt reglementate potrivit Statutului.

(3) Sunt aleşi în funcţiile de preşedinte și vicepreședinți acei mediatori care sunt înscriși în Tabloul Mediatorilor şi care nu se află în situaţii ce atrag incompatibilitatea ori suspendarea dreptului de exercitare a profesiei și care îndeplinesc condițiile impuse de prezentul Statut.

(4) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de mediator se face numai prin vot secret. (5) Organele de conducere a C.P.M.J. iau hotărâri numai prin vot deschis.
(6) În cadrul C.P.M.J. îşi desfăşoară activitatea și funcţionează:

a) comisia de disciplină

b) aparatul tehnic-administrativ.

Art. 58  Organele de conducere ale C.P.M.J. au următoarele atribuţii generale:
(a) aduc la indeplinire obligația de organizare a activității de mediere în județul respectiv, organizează, conduc şi gestionează întreaga sa activitate, depun toate diligenţele pentru îndeplinirea principalelor atribuţii prevăzute în prezentul Statut;
(b) reprezintă Corpul Profesional al Mediatorilor în relațiile cu terții și cu autoritățile din județ, în conformitate cu prevederile contractului de mandat și a Hotărârilor Consiliului;
(c) respectă Hotărârile adoptate de către Consiliu;
(d) propun masuri pentru aplicarea şi respectarea prevederilor Legii, Statutului şi ale hotărârilor Consiliului.
(e) iniţiază şi susțin propuneri pentru completarea și/sau modificarea Legii și depun toate diligențele în vederea corelării legislației privind medierea în legislația națională și comunitară, cu avizul Consiliului;
(f) întocmesc planul anual de activităţi, ce este supus spre aprobare Adunării Generale a C.P.M.J. și apoi Consiliului;
(g) în exercitarea atribuțiilor, organele de conducere sunt obligate sa acționeze cu prudenta și sa execute mandatul conferit cu diligența unui bun proprietar;
(h) stabilesc o strategie de prevenire a unor eventuale conflicte și/sau litigii îndreptate împotriva Consiliului.

Art. 59  Atribuții privind dezvoltarea și promovarea profesiei de mediator ale organelor de conducere a CPMJ:

a) implementează în județ strategiile elaborate de Consiliu;
b) identifica nevoile mediatorilor din județ;
c) propun strategii proprii locale pentru dezvoltarea profesiei de mediator;
d) propun strategii proprii locale pentru promovarea profesiei de mediator;
e) organizează activități de promovare a profesiei de mediator la nivelul C.P.M.J. și sprijină Consiliul în acțiunile de promovare a medierii la nivel național;
f) dezvolta strategii eficiente de comunicare cu instituțiile publice, autorități publice locale și cu alte organisme de interes din raza județului respectiv inclusiv cu mass-media;

g) organizează și editează publicațiile C.P.M.J.;

(h) organizează și supraveghează serviciul statistic județean al C.P.M.J;
(k) rezolvă orice probleme de interes pentru profesia de mediator în limitele mandatului încredințat; (l) adoptă proceduri de lucru specifice pentru activitățile ce decurg din atribuţiile stabilite de Consiliu; (m) iniţiază constituirea de noi comisii de specialitate atunci când acestea sunt necesare pentru îndeplinirea activităţilor propuse;
(n) colaborează pe bază de protocol cu alte instituţiile publice sau organizaţii naţionale şi internaţionale;
(o) iniţiază diverse proiecte în scopul atragerii de fonduri financiare pentru promovarea medierii;
(p) întocmesc și actualizează registrul județean al mediatorilor aflați în prima etapa de pregătire profesională continuă.

Art. 60  Atribuții privind organizarea profesiei de mediator ale organelor de conducere a C.P.M.J.:
a) convoacă și organizează Adunarea Generala Anuala a Mediatorilor din Județ și prezintă Raportul de Activitate anual;
b) întocmește și prezintă anual Consiliului spre aprobare raportul de activitate al organelor de conducere al C.P.M.J. precum și modul de gestionare a resurselor financiare și de utilizare a bunurilor alocate de Consiliu pentru organizarea activităţii de mediere în judeţul respectiv;
c) organizează și monitorizează desfășurarea în condiții de legalitate a activității de mediere din județul respectiv;
d) realizează și asigura evidenta mediatorilor autorizați din județ și transmite Consiliului orice modificare intervenita în vederea actualizării Tabloului Mediatorilor;
e) se preocupă de reactualizarea şi afişarea Tabloului Mediatorilor autorizaţi la instituţiile în drept şi îl comunică tuturor persoanelor şi instituţiilor interesate;
f) verifică şi constată pe bază de referat îndeplinirea condițiilor legale ale cererilor de primire în profesie şi transmite dosarele spre autorizare Consiliului, în condițiile Legii și ale Statutului profesiei de mediator;
g) verifică şi constată pe bază de referat îndeplinirea condițiilor legale ale cererilor de incompatibilitate, suspendare și încetare a exercitații profesiei de mediator şi transmite documentele Consiliului;
h) primește cererile privind constatarea existentei: stării de incompatibilitate, situațiilor de suspendare şi încetare a exercitării profesiei de mediator și transmite documentele Consiliului;

i) verifică şi constată dacă actele privind constituirea, modificarea şi schimbarea formelor de exercitare a profesiei îndeplinesc condițiile prevăzute de Lege şi de Statutul profesiei. Organizează şi ține evidența acestora și le trimite Consiliului spre avizare;

j) comunica mediatorilor documentele, adresele, hotărâri emise de Consiliu;

k) eliberează autorităților înscrisuri care atestă situația profesionala a mediatorilor din județ; l) la cererea mediatorului interesat eliberează înscrisuri care atestă situația sa profesionala; m) vizează legitimațiile mediatorilor.

Art. 61 Atribuții ale Organelor de conducere a C.P.M.J. privind consolidarea bugetului profesiei:
a) identifică surse financiare pentru susținerea proiectelor de promovare și dezvoltare ale profesiei în județ;
b) elaborează și propun spre aprobare Consiliului bugetul de venituri și cheltuieli al entității județene pe care îl supun atenției și aprobării Consiliului;
c) propun masuri de îmbunătățire a procesului de colectare a contribuțiilor mediatorilor.

Art. 62  Atribuții de control ale Organelor de conducere a C.P.M.J.:
(a) propun masuri pentru respectarea prevederilor Codului de etica și deontologie profesionala a mediatorilor autorizați și aplică normele privind răspunderea disciplinara a acestora;
(b) comunică Consiliului sancțiunile propuse de Comisia de disciplina teritoriala, în termen de 5 zile de la data emiterii lor;
(c) adoptă măsuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar şi deontologic, pentru soluționarea sesizărilor potrivit Statutului profesiei;
(d) primesc, înregistrează și trimit plângerile și contestațiile făcute împotriva hotărârilor proprii adoptate, în cazurile prevăzute de Lege şi de Statut spre competenta soluționare Consiliului;
(e) supraveghează respectarea de către mediatori a Codului de etică şi deontologie profesională, precum şi normele de răspundere disciplinară a acestora;
(f) iau măsuri pentru respectarea prevederilor conținute de Codul de etică şi deontologie profesională şi aplicarea normelor privind răspunderea disciplinară a acestora;
(g) primesc sesizările în legătură cu săvârșirea unei abateri dintre cele prevăzute la art. 38 din Lege, și le înaintează Consiliului pentru a analiza condițiile privind constituirea comisiilor de disciplină, după caz;
(h) răspund de aplicarea sancțiunilor aplicate prin Hotărâre a Consiliului;

(i) sesizează comisia de disciplină cu privire la cercetarea abaterilor disciplinare ale mediatorilor;

(j) se poate sesiza din oficiu cu privire la neîndeplinirea obligațiilor profesionale ale mediatorilor prevăzute în conținutul Legii, al prezentului Statut, în Hotărârile Consiliului și în Codul de etică şi deontologie profesională;
(k) exercită controlul asupra activității aparatului tehnico-administrativ al C.P.M.J.

Art. 63  (1) Organele de conducere ale C.P.M.J. se preocupă de pregătirea profesională continuă a mediatorilor și facilitarea desfăşurării cursurilor care să asigure:

a) dobândirea de cunoștințe teoretice în domeniul conflictelor, al soluţionării alternative a disputelor şi medierii;
b) dezvoltarea de abilităţi practice în mediere;
c) cunoaşterea cadrului de reglementare în domeniul medierii;

d) asigurarea accesului şi menţinerea în profesia de mediator;
e) identifica masurile necesare la nivel local pentru creșterea calității pregătirii profesionale a mediatorului.

(2) C.P.M.J. ține evidenţa privind pregătirea profesională a mediatorilor autorizaţi şi raportează trimestrial Consiliului situaţia acestor pregătiri.

Art. 64  Atribuții administrativ – organizatorice ale organelor de conducere a C.P.M.J.:
a) asigură suportul tehnic necesar desfăşurării activităţilor specifice C.P.M.J., preşedintelui, vicepreşedintilor, precum şi membrilor Comisiei de disciplină teritorială;
b) redactează, înregistrează, arhivează şi ţine evidenţa documentelor C.P.M.J.;
c) pregătesc şi desfăşoară activităţi de relaţii publice pe plan intern şi extern, în limitele stabilite de Consiliu;
d) pregătesc şi asigură suportul tehnic şi logistic pentru organizarea şi desfăşurarea tuturor activităţilor desfăşurate în sprijinul mediatorilor în limita mandatului;
e) pun la dispoziţia mijloacelor de informare în masă, a diferitelor instituţii, organizaţii sau a cetăţenilor, în mod oportun şi complet, informaţiile solicitate, în măsura în care acestea au fost aprobate de către Consiliu ca fiind publice;
f) răspund de realizarea şi actualizarea site-ului web al C.P.M.J. şi asigură informatizarea în condiţii optime a activităţii acestuia;
g) asigură activitatea de primire, depozitare, conservare, întreținere şi exploatare a materialelor, inventarului propriu şi a mijloacelor fixe;

h) răspund de materialele publicitare şi a publicaţiile proprii ale C.P.M.J, precum şi de distribuirea acestora;

i) răspund de întreținerea spațiului sediului C.P.M.J. şi a bunurilor din dotare, de buna funcţionare a instalaţiilor, întocmesc documentaţiile tehnice pentru executarea lucrărilor de reparaţii curente.

j) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de Lege, de Statutul profesiei de mediator sau hotărâte de Consiliu şi date în competența sa.

Art. 65 În exercitarea atribuţiilor sale, organele de conducere ale C.P.M.J. adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor care le compun, exprimat direct sau prin mandat scris.

Art. 66 Hotărârile organelor de conducere ale C.P.M.J. au caracter obligatoriu pentru mediatorii din cadrul C.P.M.J. și pot fi atacate, de către cei interesați, cu plângere la Consiliu, în termen de 15 zile de la publicare.

Art. 67 Organele de conducere ale C.P.M.J. apără şi promovează interesele mediatorilor în scopul prevenirii sau eliminării practicilor discriminatorii sau monopoliste în furnizarea serviciului de mediere.

Art. 68 Colaborează cu alte instituţii publice pentru punerea în practică în mod unitar a legislaţiei în domeniul medierii, cu scopul de a dezvolta o practică unitară a furnizării serviciilor de mediere.

Art. 69 (1) Atribuțiile Președintelui C.P.M.J.:
a) coordonează întreaga activitate executivă a C.P.M.J.;
b) supraveghează şi răspunde de ducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului;
c) reprezintă interesele mediatorilor în relaţia cu autorităţile publice locale şi cu alte organisme de interes din raza judeţului respectiv, cu organele, organizațiile și instituțiile statului, cu orice persoană fizică şi/sau juridică din ţară şi din străinătate;
d) reprezintă C.P.M.J în relaţiile cu terţii în limitele mandatului conferit de Consiliu;
e) încheie convenții, acorduri și contracte în numele C.P.M.J. şi cu autorizarea Consiliului, semnează documentele precizate. Pentru a încheia acte de instrainare sau grevare, tranzactii sau compromisuri, pentru a se putea obliga prin cambie sau bilete la ordin, pentru a intenta actiuni în justitie, precum și pentru a încheia orice acte de dispozitie trebuie sa fie imputernicit în mod expres de către Consiliul de Mediere;

f) convoacă şi conduce şedinţele de lucru ale organelor de conducere ale C.P.M.J.;

g) ia măsuri privind organizarea și funcționarea C.P.M.J.;
h) propune membrilor Consiliului spre aprobare organigrama aparatului tehnic-administrativ propriu, proiectul de buget de venituri şi cheltuieli;
i) colaborează cu vicepreședinții și reprezentantul de pe lângă Curtea de Apel, în toată activitatea sa; j) prezintă Consiliului periodic (lunar, trimestrial, semestrial) un raport de activitate cu privire la activitatea depusă în cadrul C.P.M.J.;
k) răspunde de organizarea şi buna funcţionare a aparatului tehnic–administrativ al C.P.M.J.;
l) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Lege, Statutul profesiei, Hotărârile Consiliului şi ale C.P.M.J. date în competenţa sa.

(2) Președintele poate delega exercitarea unor atribuţii din competenţa sa şi poate încredinţa mandatul de reprezentare unuia sau ambilor vicepreşedinţi.

(3) În îndeplinirea atribuţiilor sale, preşedintele emite decizii.

Art. 70  Atribuţiile vicepreşedintilor sunt:
a) asigură coordonarea activităţii C.P.M.J., în lipsa preşedintelui;
b) conduce lucrările în şedinţele de lucru ale organelor de conducere ale C.P.M.J., în lipsa preşedintelui;
c) asigură reprezentarea C.P.M.J. în raport cu terţii, în lipsa preşedintelui;
d) coordonează activitatea aparatului tehnic administrativ, în lipsa preşedintelui sau ca urmare a unui mandat scris din partea acestuia;
e) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Lege, Statutul profesiei și hotărârile Consiliului;
f) colaborează cu preşedintele, celalalt vicepreşedintele şi reprezentantul de pe lângă Curtea de Apel în toată activitatea sa.

Art. 71  (1) Organele de conducere al C.P.M.J. se întrunesc lunar sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui.

(2) La şedinţele organelor de conducere a C.P.M.J. pot participa membrii din Consiliul, precum şi orice membru al C.P.M.J. cu drept de exercitare a profesiei. Mediatorii își pot manifesta dorinţa de a participa la ședința organelor de conducere al C.P.J.M., în baza unei cereri adresate preşedintelui C.P.M.J.

(3) Lucrările ședinței se consemnează în registrul de procese-verbale și se semnează de către organele de conducere a C.P.M.J. şi de către secretar. Registrul poate fi consultat de către mediatorii interesați și de către orice membru al Consiliului.

(4) Hotărârile organelor de conducere al C.P.M.J. se iau cu votul majorităţii simple.

Art. 72  (1) Organele de conducere a C.P.M.J. sunt alese pentru o perioadă de 4 ani;

(2) Mandatul preşedintelui și al vicepreşedintilor începe de la data semnării contractului de mandat si inceteaza în a 90-a zi de la predarea mandatului către următorii membri C.P.M.J;

(3) Predarea mandatului de preşedinte sau de vicepreşedinte se face pe bază de proces-verbal la care se anexează documentele privind bunurile mobile şi imobile şi arhivele predate, respectiv preluate în gestiune;

(4) Perioada de predare a documentelor gestionate de preşedinte şi de vicepreşedinti este de 15 zile calendaristice de la data alegerii în funcţie.

Art. 73  (1) Mandatul preşedintelui sau al vicepreşedintelui încetează în următoarele situaţii: (a) prin renunţare scrisă;

(b) prin deces;
(c) prin încetarea calităţii de mediator;
(d) suspendarea din profesia de mediator;
(e) împlinirea/încetarea termenului din contractul de mandat;
(f) revocarea prin votul a 5 membri ai Consiliului in cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoase a atribuțiilor expres prevăzute în prezentul Statut și care fac obiectul contractului de mandat;
(g) schimbarea sediului profesional principal sau secundar în alt județ decât cel pe care îl reprezintă la nivel de C.P.M.J.;
(h) în caz de incapacitate.

(2) Încetarea mandatului de președinte sau vicepreședinte se constată prin hotărâre a Consiliului.

(3) În caz de încetare a mandatului, Consiliul va organiza noi alegeri în termen de maximum 30 de zile de la constatarea vacantării postului.

(4) În caz de numire de catre Consiliu a președintelui și vicepreședinților, ca organe de conducere a C.P.M.J., acesta organizează noi alegeri în termen de 1 an de zile de la numire.

(5) În caz de numire de catre Consiliu a reprezentantului Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe lângă Curtea de Apel, C.P.M.J.-urile din raza Curții de Apel organizează noi alegeri în termen de 1 an de zile de la numirea acestora.

Art. 74 Membrii C.P.M.J. pot fi revocați în totalitate sau în parte de către Consiliu în cazul în care se constată încălcarea atribuțiilor legale sau neîndeplinirea cu rea-credință a atribuțiilor, obligațiilor stabilite în Contractul de mandat și în prezentul Statut.

Art. 75 Organele de conducere ale C.P.M.J. pentru activitatea depusă vor primi o indemnizaţie lunară stabilită fie de Consiliu, fie prevăzută în bugetul de venituri şi cheltuieli al C.P.M.J. alocat de Consiliu, în funcţie de resursele financiare identificate la nivel judeţean.

Art. 76 Aparatul tehnic-administrativ constituit în cadrul C.P.M.J. este format din personal angajat prin contracte individuale de muncă, este organizat, funcţionează și are atribuţiile stabilite potrivit Legii, Statutului, hotărârilor Consiliului și deciziilor preşedintelui C.P.M.J.

Art. 76 C.P.M.J. îşi acoperă cheltuielile de organizare şi funcţionare din veniturile acordate de Consiliu, ca urmare a contribuțiilor virate privind:

  1. a)  taxele provenind din autorizarea mediatorilor;
  2. b)  donaţii, sponsorizări, finanţări şi alte surse de venit, dobândite în condiţiile Legii;
  3. c)  încasări din vânzarea publicaţiilor proprii;
  4. d)  sumele provenind din amenzile aplicate ca sancţiuni disciplinare;

Secțiunea 3: Reprezentantul ales al Comisiei privind relația cu sistemul judiciar de pe lângă Curtea de Apel

Art. 77 Comisia privind relația cu sistemul judiciar de pe raza Curții de Apel este alcătuita din reprezentanți aleși la nivelul fiecărei Curți de Apel, ce duc la îndeplinire obligația de organizare a activității de mediere pe raza Curții de Apel și reprezinta mediatorii în relația cu sistemul judiciar, respectiv Curtea de Apel, tribunalele și toate judecătoriile din raza Curții de apel, parchetele de pe lângă Curtea de Apel, Tribunal și Judecătorii, inspectoratele de politie județene, jandarmeria, penitenciarele, serviciile de probațiune de pe lângă Tribunale.

Art. 78 În organizarea, conducerea, gestionarea activității sale, reprezentantul ales al Comisiei privind relația cu sistemul judiciar de pe raza Curții de Apel are următoarele atribuții :

a) reprezinta mediatorii in relația cu sistemul judiciar;
b) propune strategii eficiente de comunicare cu sistemul judiciar și bune practici comune, strategii aprobate de Consiliu;
c) duc la indeplinire Hotărârile Consiliului;
d) implementează la nivelul Curților de Apel strategia Consiliului în sistemul judiciar;
e) colaborează cu organele de conducere ale C.P.M.J. pentru eficientizarea relației cu sistemul judiciar;
f) întocmeşte un plan de activitate privind acţiunile necesare îndeplinirii mandatului conferit;
g) informează Organele de conducere a C.P.M.J. şi Consiliul despre dificultăţile apărute în relaţie cu reprezentanţii sistemului judiciar;
h) prezintă un raport de activitate Consiliului (lunar, trimestrial, anual).
i) pentru a încheia acte de înstrăinare sau grevare, tranzacții sau compromisuri, pentru a se putea obliga prin cambii ori bilete la ordin pentru a intenta acțiuni în justiție, precum și a încheia orice acte de dispoziție, reprezentantul ales al Comisiei privind relația cu sistemul judiciar de pe raza Curții de Apel trebuie să fie împuternicit în mod expres de catre Consiliu;
j) face propuneri dupa oconsultarea CPMJ-urilor, cu avizul CM organelor de conducere ale Curților de Apel in vederea aplicării unei practici unitare in materie de mediere la nivelul instantelor din raza Curții de Apel;
k) solicita și propune organelor de conducere ale Curților de Apel participarea la ședințele Comisiei de unificare a practicii judiciare organizate de Curțile de Apel, in cazul dezbaterii de subiecte in domeniul medierii.

Art. 79 (1) Reprezentantul ales al Comisiei privind relația cu sistemul judiciar de pe raza Curții de Apel este ales pentru o perioadă de 4 ani;

(2) Mandatul reprezentantului ales al Comisiei privind relația cu sistemul judiciar de pe raza Curții de Apel, începe de la data semnării contractului de mandat cu Consiliul, si inceteaza în a 90-a zi de la predarea mandatului către urmatorii membri ai Consiliului;

(3) Predarea mandatului se face pe bază de proces-verbal la care se anexează documentele privind arhivele predate, respectiv preluate în gestiune;

(4) Perioada de predare a documentelor gestionate este de 15 zile calendaristice, de la data alegerii în funcţie.

Art. 80 (1) Mandatul reprezentantului ales al Comisiei privind relația cu sistemul judiciar de pe raza Curții de Apel încetează în următoarele situaţii:

(a) prin renunţare scrisă;
(b) prin deces;
(c) prin încetarea calităţii de mediator;
(d) suspendarea din profesia de mediator;
(e) împlinirea/încetarea termenului din contractul de mandat;
(f) revocarea prin votul a 5 membri ai Consiliului in cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoase a atribuțiilor expres prevazute în prezentul Statut și care fac obiectul contractului de mandat;
(g) schimbarea sediului profesional principal sau secundar în alt județ din altă circumscripție a Curții de Apel decât cea pe care o reprezintă;
(h) în caz de incapacitate.

(2) Încetarea mandatului de reprezentant ales al Comisiei privind relația cu sistemul judiciar de pe raza Curții de Apel se constată prin hotărâre a Consiliului.

(3) În caz de încetare a mandatului, Consiliul va organiza noi alegeri în termen de maximum 30 de zile de la constatarea vacantării postului.

Art. 81 Reprezentantul ales al Comisiei privind relația cu sistemul judiciar de pe raza Curții de Apel poate fi revocat de către Consiliu în cazul în care se constată încălcarea atribuțiilor legale sau neîndeplinirea cu rea-credință a atribuțiilor, obligațiilor stabilite în Contractul de mandat și in prezentul Statut.

Art. 82 Reprezentantul ales al Comisiei privind relația cu sistemul judiciar de pe raza Curții de Apel pentru activitatea depusă va primi o indemnizaţie stabilită de Consiliu, în urma analizei financiar- contabile.

Secțiunea 4 – Adunarea Generala Anuala a Mediatorilor din județ

Art. 83  1) Adunarea generala anuală a mediatorilor din judeţ:
(a) Organele de conducere a C.P.M.J. organizează in fiecare an Adunarea generală anuală a mediatorilor din judeţ.

(b) La Adunarea generală anuală vor participa toţi mediatorii cu drept de exercitare a profesiei, adică înscrişi în Tabloul Mediatorilor din județul respectiv şi care nu se află în situaţii ce atrag incompatibilitatea ori suspendarea dreptului de exercițiu al profesiei.

(c) La Adunarea generală anuală a mediatorilor din judeţ se va prezenta raportul de activitate al organelor de conducere a C.P.M.J și a reprezentantului ales al Comisiei privind relația cu sistemul judiciar de pe raza Curții de Apel.

(d) Adunarea generală anuală propune măsuri privind exercitarea activităţii organelor de conducere a C.P.M.J.
(e) Adunarea generală anuală propune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii profesionale a mediatorilor;

(f) Adunarea Generală anuală propune strategii de dezvoltare şi promovare a profesiei de mediator la nivel local şi naţional;
(g) Adunarea Generala anuală deleagă reprezentanţii pentru Conferința Națională a Mediatorilor cu cel puțin 45 de zile înainte de organizarea conferinței anuale.

(2) Numărul de delegați al fiecărui C.P.M.J. se calculează după cum urmează: preşedintele C.P.M.J, cei doi vicepreşedinţi, reprezentantul ales al Comisiei privind relația cu sistemul judiciar de pe raza Curții de Apel, plus un delegat pentru C.P.M.J care are până la 50 de mediatori; astfel vor fi desemnaţi câte un mediator autorizat delegat la fiecare 50 de mediatori din Corpul profesional.

(3) Alegerile pentru organele de conducere a C.P.M.J se organizează o dată la patru ani, în termen de 30 de zile de la alegerea membrilor Consiliului. Regulamentul și procedura de desfășurare a alegerilor se vor stabili prin hotărâre de către Consiliu.

Art. 84  (1) Adunarea generală anuală a mediatorilor din judeţ se stabilește în prima ședință din luna ianuarie a fiecărui an. Adunarea va fi organizată până cel târziu la finele  lunii februarie.

(2) Convocarea se face de către organele de conducere al C.P.M.J., prin afişare pe site-ul propriu și la sediul său din județ, prin poștă electronică şi prin publicare într-un ziar local cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilită.

(3) Şedinţa Adunării generale anuale a mediatorilor din judeţ este condusă de președintele C.P.M.J. împreună cu 5 membri aleşi prin vot deschis dintre cei prezenţi, dintre care unul este desemnat secretar.

Art. 85 (1) Adunarea generală anuală a mediatorilor din judeţ este legal constituită cu participarea

mediatorilor cu drept de exercitare a profesiei, adică a celor înscriși în Tabloul Mediatorilor din 61

județul respectiv și care nu se află în situații ce atrag incompatibilitatea ori suspendarea dreptului de exercițiu al profesiei.

(2) Hotărârile Adunării generale anuale ale meditorilor din judeţ se iau cu votul majorității simple a membrilor prezenți, conform prezentului Statut.

(3) Participarea la Adunarea generală anuală a mediatorilor din judeţ se face personal.

(4) Mediatorul membru al C.P.M.J. nu poate delega exercitarea dreptului său de vot unui alt mediator.

(7) Hotărârile Adunărilor Generale anuale a mediatorilor din județe și raportul acestora de activitate pe anul precedent sunt transmise Consiliului in termen de 15 zile de la data desfășurării, cu cel puțin de 45 de zile înaintea desfășurării Conferinței Nationale a Mediatorilor.

Secţiunea 5 – Conferința Națională a Mediatorilor

Art. 86  (1) Conferința Națională a Mediatorilor se organizează anual de către Consiliu.

(2) La Conferința Națională a Mediatorilor participă organele de conducere ale Corpurilor Profesionale ale Mediatorilor din Județ și reprezentanții aleşi ai Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe raza Curţiilor de Apel, precum şi persoanele delegate de mediatori la Adunarea generală anuală a mediatorilor din judeţ.

(3) La Conferința Națională a Mediatorilor, Consiliul va prezenta un raport privind activitatea desfășurată de acesta pe parcursul anului precedent precum și bugetul de venituri şi cheltuieli.

(4) Organele de conducere a C.P.M.J prezintă raportul anual de activitate, modul de gestionare a fondurilor alocate şi a cheltuielilor efectuate pentru îndeplinirea mandatului. Raportul va fi depus in scris anterior organizării Conferinței, cu cel puțin 45 de zile.

(5) Reprezentanţii aleşi ai Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe raza Curţilor de Apel, prezintă raportul anual de activitate, modul de gestionare a fondurilor alocate şi a cheltuielilor efectuate pentru îndeplinirea mandatului. Raportul va fi depus in scris anterior organizării Conferinței, cu cel puțin 45 de zile.

(6) Conferința Națională a Mediatorilor propune masuri privind strategia de dezvoltare şi promovare a profesiei de mediator la nivel naţional pentru perioada următoare.

(7) Conferința Națională a Mediatorilor propune Consiliului măsuri pentru îmbunătăţirea activității profesionale a mediatorilor.

(8) O dată la 4 ani, Consiliul prezintă raportul de activitate pentru întreaga perioada a mandatului precum și bugetul de venituri și cheltuieli.

Art. 87  (1) Data desfăşurării Conferinței Naționale a Mediatorilor se stabilește de către Consiliu în prima ședință din luna martie a fiecărui an.

(2) Convocarea se face de către Consiliu prin afişare pe site-ul propriu și prin poștă electronică cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilită.

(3) Şedinţa Conferinței Naționale a Mediatorilor este condusă de Președintele Consiliului.

Art. 88 (1) Conferința Națională a Mediatorilor este legal constituită cu participarea delegaților prezenți.
(2) Participarea la Conferința Națională a Mediatorilor se face personal.

Secţiunea 6 – Alegerea membrilor Consiliului de Mediere, a organelor de conducere a Corpului Profesional al Mediatorilor Autorizați din Judeţ (C.P.M.J.) şi a reprezentanţilor Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe raza Curţilor de Apel

Art. 89 Consiliul de Mediere este format din 9 membri titulari şi 3 membri supleanți, aleşi prin vot direct şi secret de mediatorii autorizaţi cu drept de vot, înscrişi în Tabloul mediatorilor.

Art. 90 Organele de conducere a C.P.M.J sunt: președintele şi doi vicepreşedinţi. La nivel judeţean îşi desfăşoară activitatea şi reprezentantul Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe raza Curţii de Apel. Organele de conducere a C.P.M.J, precum şi reprezentantul Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe raza Curții de Apel, sunt aleşi de mediatori prin vot direct şi secret.

Art. 91 Pot fi aleşi în calitate de membri ai Consiliului, persoanele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) sunt mediatori autorizați cu drept de vot, înscrişi in Tabloul mediatorilor la sectiunea „activi” și fac dovada că sunt înregistrați la organele fiscale cu forma de exercitare a profesiei de mediator;
b) nu sunt suspendaţi şi nu au fost sancţionaţi disciplinar printr-o hotărâre rămasă definitivă;
c) dispun de cunoştinţe teoretice suplimentare formării iniţiale, însumând minimum 80 de ore de cursuri de formare în domeniul rezolvării conflictelor, acoperind disciplinele din standardul de formare iniţială a mediatorului, dintre care cel puţin 40 de ore de formare în mediere;

d) au o experiență practică de minimum 7 ani, conform datelor înscrise în Tabloul mediatorilor şi un număr de minim 20 de medieri;
e) au achitată la zi taxa profesională.

Art. 92 Pot fi aleşi în calitate de membri ai Organelor de conducere a C.P.M.J şi de Reprezentant al Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe raza Curților de Apel, persoanele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) sunt mediatori autorizați cu drept de vot, înscrişi in Tabloul mediatorilor la sectiunea „activi” și fac dovada ca sunt înregistrați la organele fiscale cu forma de exercitare a profesiei de mediator;
b) nu sunt suspendaţi şi nu au fost sancţionaţi printr-o hotărâre rămasă definitivă;
c) dispun de cunoştinţe teoretice suplimentare formării iniţiale, însumând minimum 40 de ore de cursuri de formare în domeniul rezolvării conflictelor, acoperind disciplinele din standardul de formare iniţială a mediatorului, dintre care cel puţin 20 de ore de formare în mediere;
d) au o experiență practică de minimum 3 ani, conform datelor înscrise în Tabloul mediatorilor şi un număr de minim 10 de medieri;
e) au achitată la zi taxa profesională.

Art. 93 Mandatul membrilor Consiliului, al Organelor de conducere a C.P.M.J şi al Reprezentanţilor Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe raza Curţilor de Apel este de 4 ani.

Art. 94 (1) Regulamentul și procedura de desfășurare a alegerilor membrilor Consiliului şi a Organelor de conducere a C.P.M.J, precum şi a Reprezentanţilor Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe raza Curţilor de Apel, se vor stabili prin hotărâre de către Consiliu.

(2) Alegerile pentru organele de conducere a C.P.M.J şi a reprezentanţilor Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar, de pe raza Curţilor de Apel se organizează o dată la patru ani, în termen de 30 de zile de la alegerea membrilor Consiliului.

Secţiunea 7 – Atribuţiile Președintelui şi a Vicepreședintelui Consiliului de Mediere.

Art. 95 Atribuțiile Președintelui sunt: (1) activitatea executivă a Consiliului este coordonată de un preşedinte şi un vicepreşedinte. (2) președintele coordonează întreaga activitate a Consiliului.

(3) reprezintă Consiliul în relaţiile cu terţii, persoane fizice şi juridice din ţară şi in străinătate. 64

(4) președintele convoacă şi conduce şedinţele Comisiei Permanente şi a Consiliului;
(5) în exercitarea funcţiei sale, preşedintele emite decizii;
(6) supraveghează şi răspunde de ducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului;
(7) încheie convenții, acorduri şi contracte în numele Consiliului, cu autorizarea prealabilă a acestuia;
(8) semnează actele Consiliului şi ale Comisiei permanente;
(9) răspunde de organizarea şi buna funcţionare a secretariatului tehnic;
(10) este ordonator de credite;
(11) propune membrilor Consiliului spre aprobare organigrama secretariatului tehnic;
(12) colaborează cu vicepreşedintele în toată activitatea sa;
(13) prezintă Consiliului periodic un raport de activitate şi informează Consiliul cu privire la activitatea instituţiei şi a Comisiei permanente desfăşurată între şedinţele acestuia;
(14) coordonează şi supravegheză activitatea în teritoriu a organelor de conducere a C.P.M.J şi a reprezentanţilor Comisiei privind relaţia cu sistemul judiciar de pe lângă Curtea de Apel;
(15) prezintă Conferinței Naționale a Mediatorilor, raportul de activitate anual, raportul anual privind bugetul de venituri şi cheltuieli a Consiliului;
(16) prezintă Conferinței Naționale a Mediatorilor, o dată la patru ani, raportul de activitate și raportul financiar privind întreaga perioada a mandatului;
(17) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Lege, prezentul Statut, Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Consiliului şi de hotărârile Consiliului.

Art. 96 Atribuţiile vicepreşedintelui sunt:
a) duce la îndeplinire hotărârile Consiliului;
b) asigură coordonarea activităţii Consiliului, în lipsa preşedintelui;
c) conduce lucrările în şedinţele Consiliului şi în şedinţele Comisiei permanente, în lipsa preşedintelui;
d) asigură reprezentarea Consiliului în raport cu terţii, în lipsa preşedintelui;
e) coordonează activitatea secretariatului tehnic, în lipsa preşedintelui sau ca urmare a unui mandat scris din partea preşedintelui;
f) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Lege, prezentul Statut, de Regulamenul de Organizare şi funcţionare al Consiliului de mediere şi de hotărârile Consiliului;
g) colaborează cu preşedintele în toată activitatea sa.

Art. 97 (1) Președintele poate delega exercitarea unor atribuţii din competenţa sa şi poate încredinţa mandatul de reprezentare vicepreşedintelui ori altor persoane din cadrul Consiliului, în condiţiile legii. (2) Vicepreşedintele este înlocuitorul de drept al preşedintelui. Dacă preşedintele şi vicepreşedintele sunt în imposibilitate temporară de a-şi exercita funcţiile, Consiliul poate delega unul dintre membrii săi pentru a îndeplini, parţial sau în totalitate, atribuţiile preşedintelui.

(3) Mandatul preşedintelui sau al vicepreşedintelui începe de la data semnării procesului- verbal de predare-preluare a gestiunii Consiliului, întocmit de preşedintele sau de vicepreşedintele care predă mandatul, după caz.
(4) Predarea mandatului de preşedinte sau de vicepreşedinte se face pe bază de proces-verbal la care se anexează documentele privind bunurile mobile şi imobile, situaţia financiară a conturilor bancare şi arhivele predate, respectiv preluate în gestiune.

(5) Perioada de predare a documentelor gestionate de preşedinte şi de vicepreşedinte este de 15 zile calendaristice, de la data alegerii în funcţie.

Art. 98 (1) Mandatul preşedintelui sau al vicepreşedintelui încetează în următoarele situaţii: a) prin renunţare scrisă;

b) prin deces;
c) prin încetarea calităţii de membru al Consiliului;
d) absenţa nemotivată pe o perioadă mai mare de 3 luni consecutiv; e) la împlinirea termenului mandatului;
f) prin revocare, cu votul a minimum 5 membri ai Consiliului.

(2) Încetarea mandatului de preşedinte sau vicepreşedinte se constată prin hotărâre a Consiliului.

(3) În caz de încetare a mandatului, Consiliul va organiza noi alegeri în termen de maximum 30 de zile de la constatarea vacantării postului.

Secțiunea 8 – Analiza financiara

Art. 99 Analiza financiara se realizează anual prin audit statutar. Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent și independent (persoana fizica sau o persoana juridica) asupra situaţiilor financiare a Consiliului în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare și complete a poziției și situației financiare precum și a rezultatelor (performanțelor) obținute de acesta. Auditul statutar se va efectua de auditori statutari care examinează (verifică) și certifică în totalitatea lor situațiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activități și operații specifice Consiliului, in virtutea dispozițiilor legale aplicabile.

Art. 100 Auditorul financiar îşi va desfășura activitatea pe baza de contract, atribuit prin selecția de oferte, în urma publicării prealabile a unui anunț de participare pe site-ul Consiliului.

Art. 101 Obiectivele şi scopul auditului statutar:
a) obiectivul general al auditului financiar este acela de a furniza asigurarea, că situațiile financiare (bilanț, cont de profit și pierdere și celelalte componente ale situațiilor financiare, în funcție de referențialul contabil aplicabil) examinate sunt complete și întocmite cu acuratețe, iar operațiile, financiare, economice s-au efectuat în conformitate cu legile și reglementările relevante in vigoare;
b) scopul examinării: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidelă, clară și completă a poziției financiare (patrimoniului), a situației financiare și a rezultatelor obținute de Consiliu;
c) verificarea acurateții declarațiilor financiare;

  1. d)  identificarea unor posibile fraude;
  2. e)  respectarea de către Consiliul a obligaţiilor sale legale;
  3. f)  elaborarea unui plan de măsuri şi recomandări pe baza rezultatului raportului de audit financiar şi a activităţii desfăşurate.

CAPITOLUL X Dispoziții finale

Art. 102 Nerespectarea prevederilor prezentului statut constituie abatere disciplinară și se sancționează conform prevederilor art.39 din Legea nr. 192/2006.

Art. 103 Orice dispoziții contrare cuprinse în hotărârile Consiliului precum și în Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului, se abrogă de la intrarea în vigoare a prezentului Statut.