Acasă Blog Pagina 19

DESPRE CONFLICT SI MEDIERE

Despre conflict si mediere

Multi dintre noi credem ca exista diferente intre ceea ce gandim, simtim si dorim.

Reexaminarea felului in care definim conflictul are implicatii in vietile noastre personale si profesionale deoarece astfel se poate forma capacitatea de a crea comunicare empatica si onesta pe baza careia se poate construi un acord durabil, prin mediere.

  1. Conflictul reprezinta lipsa de constientizare a mortii si catastrofei subite din vietile noastre. Pe masura ce devenim mai constienti de existenta noastra finita, multe conflicte devin mai putin importante.
  2. Conflictul apare ori de cate ori apare un esec de conectare umana sau o inabilitate de a intelege inter-conexiunea. Cand incepem sa sesizam spiritul nostru uman conectat, incepem sa actionam impreuna si conflictele devin simple neintelegeri care pot fi gestionate.
  3. Conflictul este o masca pe care o folosim pentru a distrage atentia de la greselile noastre, un mod de a ii acuza pe ceilalti de esecurile noastre. Pe masura ce creste acceptarea de sine, conflictul descreste.
  4. Un conflict reprezinta o eroare de evaluare a integritatii de sine si a spatiului personal al celorlalti. Pe masura ce incepem sa respectam limitele celorlalti, apar mai putine conflicte.
  5. Conflictul reprezinta incapacitatea de a gestiona anumite comportamente. Devenind mai abili in raspunsurile noastre la comportamente dificile, conflictul descreste. 
  6. Conflictul este de multe ori urmarirea propriilor noastre asteptari false sau fantezii nerealiste. Prin renuntarea la aceste asteptari false si fantezii, vom elimina conflictul creat  in incercarea de a ii transforma pe ceilalti in ceea ce nu sunt.
  7. Conflictul reprezinta lipsa de ascultare. Pe masura ce partile asculta nuantele comunicarii dintre ele, li se dezvaluie adevaratul continut al mesajelor, la mediere, iar contraatacurile se transforma in raspunsuri constructive.
  8. Conflictul este adesea rezultatul secretelor, sau mai bine spus, rezultatul a ceea ce am ascuns sau am omis sa comunicam. Prin aducerea la lumina a amanuntelor esentiale, conflictul dispare.
  9. Un conflict reprezinta lipsa de abilitati in a comunica ceea ce simtim, gandim sau dorim. Prin comunicare clara, prin mediere, nevoile pot fi indeplinite si conflictul de-escaladat sau evitat.
  10. Conflictul reprezinta o incapacitate de a fi indurerat si de a spune adio, sau refuzul de a renunta la o relatie care este moarta sau pe moarte. De exemplu, adeseori cuplurile aflate in divort lupta ca un mod de a spune adio.
  11. Conflictul este un mod de a crea intimitate negativa cand intimitatea pozitiva nu mai este posibila. Partile prefera supararea decat indiferenta pana in momentul cand sunt pregatite sa renunte la relatie.
  12. Conflictul rezulta din incapacitatea noastra de a invata din greseli si a le folosi pentru a invata si dezvolta intelegerea. Deseori  conflictele se bazeaza pe simpla dorinta de a avea relatii mai bune, autentice, onestitate emotionala, empatie si comunicare.
  13. Conflictul este adesea strigatul pentru schimbare intr-un sistem care nu mai este functional sau are fisuri si slabiciuni. Introducerea unei schimbari necesare intr-o organizatie sau un sistem familial adeseori duce la descresterea conflictului inter-personal.

Conflict mediere

Medierea Codul de etica si deontologie profesionala a mediatorilor

medierea,
medierea,

 Medierea – Codul de etica si deontologie profesionala a mediatorilor 

1. Preambul
Codul de etică şi deontologie profesională a mediatorilor autorizaţi, împreună cu normele privind răspunderea disciplinară a acestora, prevăzute în Legea nr. 192/2006
privind medierea şi organizarea profesiei de mediator (legea) şi Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului de mediere constituie principalele reguli în conformitate cu care mediatorii îşi desfăşoară activitatea.
Prezentul cod cuprinde ansamblul normelor şi caracteristicilor ce definesc calitatea activităţii profesionale, având rol de a servi ca linie de conduită obligatorie mediatorilor, astfel încât aceştia să desfăşoare o activitate competentă şi responsabilă, în conformitate cu etica profesiei.
1.1. Definiţii
În sensul prezentului cod, medierea este modalitatea voluntară de soluţionare a conflictelor dintre două sau mai multe persoane, pe cale amiabilă, cu sprijinul unei terţe persoane neutre, calificate şi independente, printr-o activitate desfăşurată în conformitate cu prevederile legale în domeniu şi cu normele prezentului cod.
Mediatorul este persoana neutră, imparţială şi calificată, aptă să faciliteze negocierile dintre părţile aflate în conflict, în scopul obţinerii unei soluţii reciproc convenabile, eficiente şi durabile.
Probitatea profesională reprezintă respectarea tuturor normelor deontologice şi de organizare şi funcţionare ale profesiei stabilite prin lege, regulamentul de organizare şi funcţionare, prezentul cod şi prin hotărâri ale Consiliului de mediere.
1.2. Misiunea mediatorului
Într-o societate întemeiată pe respect faţă de justiţie, mediatorul îndeplineşte un rol esenţial. Într-un stat de drept, mediatorul are sarcina de a încerca soluţionarea conflictelor pe cale amiabilă, în condiţii de neutralitate, imparţialitate şi confidenţialitate.
Mediatorul nu are şi nu poate avea o obligaţie de rezultat, ci doar de prudenţă şi diligenţă. Soluţionarea conflictului depinde exclusiv de acordul părţilor, misiunea principală a mediatorului fiind aceea de a depune toate eforturile de care este capabil şi priceperea pe care o are pentru a sprijini părţile să ajungă la un acord.
1.3. Obiectivele codului
Normele deontologice sunt destinate să garanteze, prin acceptarea lor liber consimţită, buna îndeplinire de către mediator a misiunii sale, recunoscută ca fiind indispensabilă pentru buna funcţionare a societăţii. Nerespectarea acestor norme de către mediatori va duce, în ultimă instanţă, la aplicarea unei sancţiuni disciplinare.
Obiectivele prezentului cod sunt următoarele:
a) să ofere mediatorilor liniile de conduită directoare în activitatea pe care o desfăşoară;
b) să apere interesul public [medierea este, conform art. 4 alin. (1) din Legea nr. 192/2006
, cu modificările şi completările ulterioare, o activitate de interes public];
c) să promoveze încrederea în mediere ca modalitate alternativă de soluţionare a conflictelor.
2. Principii generale
2.1. Libertatea părţilor de a recurge la mediere şi de a lua o decizie
2.1.1. Mediatorul are obligaţia de a se asigura că părţile au recurs la procedura de mediere în mod voluntar, în cunoştinţă de cauză şi fără a fi constrânse. Fac excepţie de la acest principiu situaţiile în care medierea este o procedură obligatorie prevăzută de legile speciale.
2.1.2. Mediatorul trebuie să respecte şi să încurajeze dreptul părţilor de a lua orice decizie liberă şi în cunoştinţă de cauză care să soluţioneze divergenţele dintre ele.
2.1.3. Mediatorul va informa de la început părţile în ce va consta activitatea sa şi asupra faptului că decizia finală le aparţine în mod exclusiv şi că se pot retrage oricând din procesul de mediere.
2.1.4. Mediatorul nu va oferi părţilor consultanţă legală sau de specialitate, în schimb poate sfătui părţile că pot obţine asistenţă juridică independentă sau de specialitate.
2.1.5. Mediatorii trebuie să acorde asistenţă numai în cazul în care au calificarea necesară pentru a răspunde în mod rezonabil orizontului de aşteptare al părţilor angajate în mediere.
2.2. Nediscriminarea
Mediatorul nu va refuza activitatea de mediere şi nu o va exercita la standarde inferioare din motive ce ţin de rasa, culoarea, naţionalitatea, originea etnică, limba, religia, sexul, opinia, apartenenţa politică, averea sau originea socială a părţilor.
2.3. Independenţa, neutralitatea şi imparţialitatea mediatorului
Mediatorii trebuie să fie independenţi, neutri faţă de dispute şi părţi şi să conducă procesul de mediere într-un mod imparţial. În exercitarea atribuţiilor lor profesionale trebuie să se bucure de deplină independenţă faţă de entităţile care ar putea avea interese în cauzele în care are loc medierea. Această independenţă trebuie să fie de natură a le garanta imparţialitatea, neutralitatea şi echidistanţa faţă de cauză, rezultatele acesteia şi de părţile implicate în dispută.
Mediatorul trebuie să evite orice situaţie de natură să îi limiteze independenţa şi să respecte normele de etică profesională.
Dacă în orice moment din timpul procesului de mediere mediatorul îşi pierde aceste atribute, el este obligat să aducă acest fapt la cunoştinţa părţilor implicate în conflict şi, dacă este cazul, să anunţe entitatea care a supus cazul spre mediere.
În situaţiile în care vor fi soluţionate prin mediere conflicte de familie, independenţa şi imparţialitatea mediatorului nu pot fi argumente pentru a ignora sau a neglija interesul superior al minorului.
2.4. Încrederea şi integritatea morală
Relaţia dintre mediator şi părţi se bazează pe încredere, având la bază cinstea, probitatea, spiritul de dreptate şi sinceritatea mediatorului.
2.5. Secretul profesional – confidenţialitatea
Prin însăşi natura misiunii sale, mediatorul este depozitarul secretelor părţilor implicate în procedura medierii şi destinatarul comunicărilor de natură confidenţială.
Fără o garanţie a confidenţialităţii, încrederea nu poate exista. Prin urmare, secretul profesional este recunoscut ca fiind deopotrivă un drept şi o îndatorire fundamentală şi primordială a mediatorului.
Mediatorul trebuie să respecte secretul oricărei informaţii confidenţiale de care ia cunoştinţă în cadrul activităţii sale profesionale. Această obligaţie nu este limitată în timp.
2.6. Conflictul de interese
Mediatorul trebuie să refuze preluarea unui caz dacă ştie că există împrejurări care l-ar împiedica să fie neutru şi imparţial, precum şi atunci când constată că drepturile în discuţie nu pot face obiectul medierii.
Mediatorii vor face cunoscute toate conflictele de interese potenţiale sau existente de care sunt, în mod rezonabil, conştienţi. Comunicarea conflictelor de interese se face atât părţilor aflate în conflict, cât şi, dacă este cazul, entităţii care a supus cazul spre mediere. Dacă părţile nu îşi dau acordul expres privind participarea sa în continuare, mediatorul este obligat să renunţe la soluţionarea respectivului caz.
De asemenea, mediatorul nu poate reprezenta sau asista vreuna dintre părţi într-o procedură judiciară ori arbitrală având ca obiect conflictul supus medierii.
Mediatorul nu poate fi audiat ca martor în legătură cu faptele sau actele de care a luat cunoştinţă în cadrul procedurii de mediere.
2.7. Stabilirea onorariilor
Mediatorul trebuie să informeze părţile cu privire la onorariu, iar valoarea însumată a onorariului şi a cheltuielilor ocazionate de procedura medierii trebuie să fie echitabilă şi justificată. Acesta va explica părţilor baza de calcul şi valoarea onorariilor, precum şi a deconturilor de cheltuieli.
2.8. Răspunderea mediatorului
Mediatorul răspunde civil, penal şi disciplinar pentru încălcarea obligaţiilor sale profesionale, în conformitate cu prevederile legii civile, ale legii penale şi ale normelor stabilite de Consiliul de mediere.
Încălcarea prevederilor prezentului cod constituie atingere adusă probităţii profesionale şi atrage sancţionarea conform legii.
2.9. Incompatibilităţi
Exercitarea profesiei de mediator este compatibilă cu orice altă profesie, cu excepţia incompatibilităţilor prevăzute prin legi speciale.
2.10. Calitatea procesului de mediere
Mediatorii trebuie să depună toate diligenţele necesare în vederea prestării unui serviciu de calitate în condiţii de siguranţă, respect reciproc, egalitate de şanse, respectarea diversităţii, corectitudine profesională şi procedurală.
3. Comportamentul profesional
3.1. În exercitarea profesiei, mediatorii au obligaţia să respecte hotărârile Consiliului de mediere.
3.2. Mediatorul trebuie sa adopte un comportament apt de a contribui la creşterea prestigiului profesiei. Pentru aceasta el trebuie să fie devotat profesiei, să îşi îmbunătăţească tehnicile şi practicile profesionale, urmând în acest scop cursuri de formare continuă. Mediatorul trebuie să se asigure că personalul angajat sau administrativ necesar activităţii de mediere respectă deontologia şi secretul profesiei.
Toţi mediatorii, astfel cum sunt definiţi în conţinutul legii, trebuie să se abţină, chiar în afara exercitării profesiei, de la orice încălcări ale legilor, regulamentelor şi regulilor profesiei şi de la orice acţiuni contrare imparţialităţii, independenţei şi onoarei profesiei, susceptibile să aducă ştirbire demnităţii acesteia, adică probităţii profesionale.
3.3. Mediatorul este autorizat să informeze publicul despre serviciile pe care le oferă, cu condiţia ca informaţia să fie fidelă şi veridică, cu respectarea secretului profesional, a altor principii esenţiale ale profesiei şi a regulilor de publicitate stabilite prin norme aplicabile profesiei.
Mediatorul va evita să facă menţiuni care să aducă atingere intereselor altor practicieni în mediere.
4. Relaţiile dintre mediatori
4.1. Practicienii în mediere îşi datorează amabilitate şi respect reciproc, nefiind permise vulgaritatea şi manifestările necuviincioase. Ei trebuie să se abţină de la orice atitudine jignitoare ori imputări răuvoitoare, în general să se abţină de la orice acţiune susceptibilă de a aduce daune altor colegi mediatori.
4.2. Divergenţele dintre mediatori se vor soluţiona pe cale amiabilă, iar în situaţia nerezolvării pe această cale, vor fi supuse dezbaterii Consiliului de mediere, constituit în instanţă disciplinară.
5. Dispoziţii finale
Regulile privind conduita etică şi deontologia profesională sunt obligatorii pentru toţi mediatorii.