Interviu acordat asociației Terre des hommes de către titulara Biroului de mediere:

  • In ce etapa a procesului de judecata (sau in afara procesului de judecata?) ajunge un caz de mediere la dumneavoastra? Si cine, de regula, va contacteaza in acest sens?

În general solicitarea de mediere vine din partea făptuitorului în cazul existenței unui dosar penal, in faza de urmărire penală sau după în situația trimiterii în judecată.

  • Lucrati cu specialisti in domeniul protectiei copilului (ex. asistenti sociali, psihologi) atunci cand pregatiti un caz de mediere si/sau pe durata desfasurarii serviciului de mediere? Si daca da, cum arata aceasta colaborare cu alti profesionisti?

În medierea civilă, atunci când există neînțelegeri privind custodia copilului, pot apărea momente când se dispune de către instanța de judecată consilierea psihologică obligatorie. În paralel se recomandă părintilor si medierea, iar colaborarea mediator – psiholog este binevenită. Dar aceste aspecte tin de medierea civilă și nu de cea penală. Am detaliat aici

  •  Care este procesul folosit de dumneavoastra in a evalua nevoile copiilor care ajung la mediere?

Prin însăși legea care guvernează procedura de mediere (legea nr. 192/2006), noi mediatorii avem obligația deontologică de a veghea la respectarea interesului superior al copilului.

În determinarea interesului superior al copilului, în accepțiunea legii copilului (legea nr. 272/2004) orice mediator și orice profesionist ce activează în zona protecției și promovării drepturilor copilului trebuie să aibă în vedere:

  1. nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie;
  2. opinia copilului, în funcție de vârsta și gradul de maturitate;
  3. istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situațiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violență asupra copilului, precum și potențialele situații de risc care pot interveni în viitor;
  4. capacitatea părinților sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia;
  5. menținerea relațiilor personale cu persoanele față de care copilul a dezvoltat relații de atașament.
  • Povestiti-mi va rog, cum are loc sesiunea individuala de mediere (pre-mediation meeting) cu minorul si parintele/tutorele acestuia? (Exista o sesiune prealabila doar cu adultul urmata de cea cu minorul sau aceasta sesiune are loc atat cu minorul cat si cu parintele/tutorele acestuia?) De regula, este nevoie de mai multe sesiuni cu minorul si daca da, in ce constau acestea?

În experiența practică de peste 8 ani în domeniul medierii, cazurile de medieri penale cu victime – copii au fost puține. Mult mai multe cazuri au avut ca protagoniști făptuitori – copii. Indiferent de calitatea avută în mediere și în dosar/proces, așadar indiferent dacă acești copii sunt victime sau făptuitori, conform codului de procedură penală în vigoare, aceștia necesită asistența părintelui/tutorelui legal și asistență juridică obligatorie.

  • Ce fel de instrumente folositi (tips&tricks) pentru a-i face pe parintii/reprezentatii legali ai copilului aliati in procesul de mediere?

Relevarea interesului fiecărei părți din mediere si identificarea unui punct comun al ambelor părți este obiectivul urmărit, astfel se poate ajunge la o mediere de succes. Mediatorul este aliatul ambelor părți, această poziție de mijloc ținând de esența procedurii de mediere.

  • Care este procentul cazurilor de mediere cu copii (victime) in care realizati joint mediation meetings cu ambele parti in conflict? (Sau acestea au loc doar separat cu fiecare parte in conflict?)

Atunci când vorbim despre mediere penală, mediere victimă – făptuitor, legiuitorul a considerat că varianta cea mai puțin traumatizantă pentru victimă este ca procedura de mediere să se desfășoare de regulă în sesiuni separarte, fără întâlniri comune victimă – făptuitor. În legea medierii (legea nr. 192/2006), la secțiunea “ Dispoziții speciale privind medierea în cauzele penale”, avem art. 67 care prevede că în cauzele penale în care medierea este posibilă,aceasta trebuie să se desfășoare astfel încât victima să nu se găsească în contact cu făptuitorul, cu excepția cazului în care părțile își exprimă acordul la încheierea contractului de mediere.

Cu atât mai mult, atunci când sunt implicate victime copii,  consider că medierea trebuie realizată în sesiuni separate.

  • Exista un proces de follow-up la intalnirea de mediere? ( daca cele agreate in acordul de mediere sunt respectate; indrumarea partilor catre alte servicii etc.) Si daca da, care este acesta?

În medierea penală, dacă se ajunge la un Acord de mediere, acesta trebuie transmis obligatoriu organului judiciar care instrumentează dosarul penal în cauză.

  • Cate cazuri de mediere (pe latura penala) continua si dupa ce rechizitoriul/actul de sesizare a fost pronuntat?

Medierea poate avea loc sau poate continua și după citirea actului de sesizare în instanța de judecată. Unii solicitanți ai procedurii de mediere sau avocați ai acestora își fac anumite calcule în funcție de efectele pe care le poate avea depunerea unui Acord de mediere la instanța de judecată, raportat la momentul depunerii acordului, în funcție de infracțiunea comisă etc.

  • Din experienta dumneavoastra, care sunt cele mai importante aspecte de avut in vedere atunci cand lucrati cu minori in mediere?

Este foarte important pentru mediator ca atunci când mediază o situație confictuală în care una dintre părți este minor, să reușească să descopere dacă acesta are un interes real în  a ajunge la o înțelegere cu cealaltă parte. Nu întotdeauna se poate ajunge la un acord iar procedura de mediere se poate încheia cu ajungerea la o întelegere dacă și numai dacă minorul implicat în procedură dorește acest lucru. Trebuie cumva separată dorința sau influența altor persoane de ceea ce  își doreste minorul.

Interesul superior al copilului trebuie urmărit permanent de către mediator, păstrând totodată un echilibru între părți și lucrând la identificarea interesului comun al celor două părți adverse prezente la mediere.