Dificultati in medierea conflictelor – mediere conflicte

mediator mediere, mediere conflicte, mediere conflicte, mediere litigii, medierea conflictelor, mediator conflict penal, mediator litifiu penal, mediere litgiii penale
mediator mediere, mediere conflicte, mediere conflicte, mediere litigii, medierea conflictelor, mediator conflict penal, mediator litifiu penal, mediere litgiii penale

Mediere conflicte

Introducerea medierii ca o forma de solutionare in cadrul procedurilor juridice ridica anumite intrebari cu privire la profunzimea si calitatea a ceea ce poate fi oferit in modul de comunicare pe care il deschide medierea. De multe ori, noi ca mediatori, trebuie sa si aparam medierea.

1. Dificultati in mediere conflicte

Ca mediator, am observat uneori dificultati si limitari in practica, dificultati în infractiuni specifice

Gasim adesea dificultati in medierea in infractiuni ca hartuirea, violenta interfamiliala, violenta intre (fosti) parteneri etc. Ca mediator, in aceste infractiuni, uneori poate parea ca tu esti doar canalul de comunicare, cineva ce paseaza informatii si mesaje, dar odata ce mergi cu mesajul la cealalta parte, blocajul continua. Cand te intorci la una dintre parti, cu un mesaj de la cealaltă parte, ea stie deja ce vrei sa comunci, sau dimpotriva, a auzit exact opusul.

Modul de a rezolva acest lucru este de a pune oamenii cat mai rapid in jurul mesei de discutii, pentru a ii motiva sa comunice deschis si sa identifice mesajele duble cu toate partile impreuna. Dar, uneori nu este posibil.

Ce se intampla daca una dintre parti este speriata? Ce se intampla daca, de exemplu, victima spune ca ii e inca frica de partenerul ei, daca observam un abuz si el sau ea nu vrea sa comunice acest lucru. Ce trebuie sa facem in acest caz, atunci cand medierea poate exista doar la suprafata, sau se poate opri? Intervenim ca mediator?

Ce se intampla daca partile nu doresc asta, dar daca simtim ca lucrurile spuse creeaza doar o atmosfera ipocrita? Renuntam la mediere? Si daca aflam ca de fapt violenta este inca in desfasurare? Nu vom continua medierea? Raportam la autoritati? Chiar mai rau, daca avem sentimentul ca faptuitorul (de exemplu, in hartuire) este interesat ca, de fapt, folosind medierea sa continue violentele?

Acestea sunt probleme tipice observate in timpul medierii în infractiuni ca hartuire, violenta interfamiliala, violenta intre fosti parteneri. Acest lucru inseamna ca medierea in acele infractiuni nu este posibila, si, prin urmare, nu ar trebui sa fie oferita ?

Un alt tip problematic de infractiune de mediere este inselaciunea. Ce sa facem cand observam sau aflam ca, de fapt, frauda este inca in desfasurare? Sa ne incredem oare in dictonul „once a cheater, always a cheater”, astfel ca cine a inselat/fraudat o data, o va face in continuare? In acest caz ce avem de facut?

Accidentele rutiere -mediere conflicte

Un alt exemplu de infracțiuni care pot fi dificil de mediat este reprezentat de violenta in trafic cu leziuni grave (consecinte fizice foarte grave, infirmitati etc). Problema aici este ca de multe ori mediem intre doua victime. Atunci cand este un adevărat accident (auto), in cazul in care infractorul a primit aceasta titulatura deoarece pentru o secunda nu a fost atent, el este dealtfel cea de a doua victima.  Chiar si atunci cand infractorul a fost beat, de exemplu, atunci cand el in mod normal nu bea, iar apoi a avut un accident de masina cu consecinte grave, aceasta situatie poate fi intr-adevăr privita ca o mediere intre doua victime.

-mediere conflicte-

Desigur exista si alte infractiuni unde observam oamenii deveniti infractori pentru prima data, dar in accidentele rutiere, nu este intotdeauna la fel de usor sa vorbim despre o „infractiune”. De multe ori  a fost doar un accident …

Un alt lucru despre aceste infractiuni este ca asigurarile au un rol extrem de important si pot provoca o polarizare foarte mare in loc de o pacificare a situatiei. Dar, din nou, este acesta un motiv  in a nu a media in aceste cazuri? In cele din urma, nu vorbim totusi de o infractiune contra libertatii si integritatii sexuale.

-mediere conflicte civile, penale, familiale, comerciale-

Dificultati generale, posibile in toate tipurile de infractiuni

Este medierea posibil persoanelor cu tulburari de personalitate? Poti media cu psihopati? Există limitări atunci cand infractiunea este prea severă, ar trebui sa protejam victimele impotriva victimizarii secundare?

Poti media cu persoane care intr-adevar nu au o perspectivă morala, care nu se simt vinovati de loc si care nu sunt pregatiti sa se confrunte cu greselile lor? Daca nu, cum ne putem asigura în prealabil ca nu se mediaza cu acest tip de persoane? Si daca este asa, putem comunica despre acest fapt sau sentiment? Ar trebui sa fie protejate victimele de victimizare secundară? Daca există într-adevar un pericol pentru ele in aceste cazuri, cum putem preveni? Putem vreodata preveni pe deplin?

Victimele au adesea intrebari „Ce fel de persoană este el, de ce a facut-o, ce simte despre asta acum?” Poate faptul de a avea in cele din urma un răspuns, desi nu unul frumos (de exemplu că infractorul nu are o perspectiva morala), este mai valoros decat niciun raspuns? Sau ar trebui ca prin accesul la rapoartele psihiatrice sa se poata decide sa nu se medieze daca nu exista nici un semn de intelegere morala?

Ce spuneti despre mediere in cazul în care oamenii nu au cu adevarat capacitatea de a comunica? Cu acest tip de oameni care nu au capacitatea de exprimare verbala a sentimentelor si gandurilor lor, poate fi dificil sa se relizeze medierea. Acest lucru poate fi din cauza unui IQ mai mic, a inteligentei generale, dar si din cauza mediului in care individul s-a dezvoltat. Poate medierea este un privilegiu pentru clasa de mijloc si clasa de sus, unde capacitatile verbale sunt considerate ca fiind mai importante? Oare?

2.Limite posibile – mediere conlicte-

Dupa exemplele oferite mai sus, incerc sa identific unele limite generale în mediere. Unii autori considera ca, pentru fiecare tip de infractiune si fel de persoana, medierea ar trebui sa fie posibila. Dar chiar daca este asa, putem observa unele limitari. Ceea ce nu inseamna ca medierea nu este posibila.

Cateva principii de baza pot fi o solutie pentru aceste limitari, sau pot face ceea ce clar este posibil – limitele legale. Din cauza faptului că mediatorii lucreaza in mod independent si ca nu sunt instrumentul legii in etapa de urmarire penala, procesul de mediere nu ar trebui sa interfereze cu urmarirea penala.

-mediere conflicte-

Limitele de deontologie

Principiile de baza ale medierii sunt neutralitatea mediatorului, confidențialitatea (mediatorul nu scrie un raport, singurele lucruri raportate autoritatilor penale, sunt Procesul verbal de incheiere a Medierii si Acordul de Mediere), impartialitatea, si caracterul voluntar al medierii (nimeni nu poate fi obligat sa medieze).

Aproape fiecare dificultate poate fi raportata la aceste principii. De exemplu: daca simtim ca medierea se face din cauza abuzului de putere de una dintre parti, nu mai putem vorbi de mediere voluntara, astfel incat medierea poate fi problematica si poate chiar sa fie oprita. Alte limite de deontologie sunt atunci cand mediatorul se simte limitat ca si grad de management a situatiei, de anumite cazuri.

O altă problema poate interveni atunci cand mediatorul descopera, prin informare pe parcursul medierii, noi fapte, pe care autoritatile penale nu le cunosc. Acesta este un motiv pentru a opri medierea, pana la momentul in care partile merg la autoritati sa declare.

Limite fixate de fapte

Mediatorii sunt profesionisti independenti, iar discutiile sunt confidentiale, asa ca nu se raporteaza (exceptand situatia cand exista un pericol real, atunci fiecare civil are datoria de a raporta). Dar procesul penal fiind in desfasurare, noi nu putem continua medierea atunci cand informatiile esentiale sunt cunoscute de noi si de nimeni altcineva. Din nou, nu suntem anchetatori. 

-mediere conflicte-

Limitele fixate de partile insele

Un principiu de baza atunci cand exista o dificultate in mediere, este de a comunica deschis despre posibilele impedimente, pentru a da problema inapoi la partile insele si pentru a le cere ceea ce trebuie făcut.

Dacă este dificil sa treaca un mesaj, mediatorul trebuie sa confrunte partea cu aceasta dificultate, iar el sau ea sa rezolve aceasta problema. Acelasi lucru este valabil atunci cand una dintre parti doreste sa renunte la mediere. Nu este sarcina mediatorului pentru a opri medierea (cu exceptia cazului cand este vorba de a limite deontologice). Partile inchid sau ar trebui sa inchida medierea atunci cand simt ca ajung sa depaseasca granitele lor.

-mediere conflicte-

3. Concluzie

In teorie medierea ar trebui sa fie posibila in orice fel de caz, orice fel de infracțiune si orice tip de persoana. Uneori practica arata ca lucrurile nu sunt întotdeauna atat de usoare, dificultati in anumite cazuri si limitari fiind posibile: limitele de drept, limitele de  deontologie, limitele fixate de fapte si limitele fixate de parte/parti. Fiecare caz este unic, la fel si fiecare modalitate de rezolvare a conflictului. 

Dificultati mediere conflicte

CONTACTATI MEDIATOR BUCURESTI

Telefon: 0723-373-564